Turneul asiatic al lui Donald Trump – un sfert din omenire intră în logica bilateralului

Donald Trump întreprinde cel mai lung turneu al unui preşedinte american în Asia, încheie acorduri ce aduc 300 de miliarde USD economiei SUA şi îşi consolidează poziția de lider global.

Donald Trump a realizat un turneu de două săptămâni în Asia de Sud-Est, turneu prin care și-a „marcat teritoriul”, constând într-un sfert din lumea contemporană (ce reprezintă 32 000 de miliarde USD ca PIB agregat în metodologia prețurilor comparate – PPP – din totalul mondial de 160 000 de miliarde USD).

Acest lung șir de vizite s-a constituit din tot atâtea bifări ale noii paradigme a politicii externe americane: bilateralism în loc de multilateralism. Obiectivul central al acestui turneu era solidarizarea Asiei de Sud-Est față de abordările americane în ce priveşte două subiecte cu rol major în politica globală a lui Trump: amenințarea nucleară nord-coreeană și găsirea unui tratament pentru limitarea deficitului comercial cronic al SUA în relația cu statele respective.

Japonia (5-7 noiembrie): dosare dificile, compromis vizibil

De la tribuna Dietei nipone, Trump a tunat:  Try building your cars in the United States instead of shipping them overî. De fapt, companiile japoneze au angajat peste 850 000 de americani În filialele lor din SUA, dintre care jumătate lucrează chiar În domeniul industrial.

Premierul Shinzo Abe a anunțat, chiar înaintea vizitei președintelui american, angajamentul guvernului său de a cumpăra avioane F35, precum şi interceptori de rachete (produși de Raytheon) și a promis echiparea navelor nipone cu sisteme Aegis.

Americanii presează pentru tarife reduse la importurile alimentare (recent, japonezii au crescut taxa vamală pentru carnea congelată de vită americană de la 38,5% la 50%) și pentru ridicarea restricțiilor la importul de autoturisme americane. Japonezii, în schimb, solicită facilități fiscale de 1 miliard USD pentru construirea pe teren american a unei fabrici comune Toyota-Mazda.

Coreea de Sud -Un dosar dominat de situația militară

La Seul, Donald Trump a venit cu elicopterul militar, a încercat un zbor până la zona demilitarizată de lângă granița celor două Corei, de pe paralela 38, ceața l-a împiedicat, dar aici dominanta vizitei au fost transmiterea unui mesaj de solidaritate către sud-coreeni, precum și atenționarea hotărâtă a Phenianului că este foarte aproape de linia roșie.

Deși Trump a cerut și aici ridicarea restricțiilor la importurile din SUA, rezultatul notabil al vizitei este creșterea razei de acțiune a rachetelor pe care sud-coreenii le vor cumpăra de la americani, după o schimbare dramatică de opțiuni permise statului peninsular în domeniul militar. Practic, SUA vor crește viteza și diversitatea forțelor militare venite prin rotație În peninsulă, iar coreenii se angajează să cumpere mai multă tehnică militară.

Atunci când, în după-amiaza zilei de 8 noiembrie 2017, Donald Trump va participa la o „cină de stat” impresionantă în Piața Tiananmen, alături de președintele Xi Jinping și celebra sa soție  Peng Liyuan va fi pentru a doua oară în istorie (prima data s-a întâmplat la începutul anului la reședința Mar-a-Lago) când se va afla în același punct de pe glob conducerea unei treimi din lumea contemporană; aceasta datorită faptului că, împreună, China și Statele Unite reprezintă o treime din economia lumii.

Din punct de vedere economic, lumea este bicromatică

Din totalul de 126.000 miliarde USD cât valorează PIB-ul global (metodologia PPP- dolari internaționali, în cifre comparabile), China reprezintă 18% (23.000 miliarde USD), iar SUA reprezintă o șesime (19 300 miliarde USD).

Următoarea mare economie a lumii (India) este aflată la mai puțin de jumătate din nivelul americanilor….

Dacă luăm în considerare valorile nominale ale mărimii economiei, SUA cumulează un sfert din  PIB-ul global de 75.000 miliarde USD, iar China aproape o șesime , împreună având peste 40% din valoarea adăugată la nivel mondial.

Practic, la fiecare 10 dolari produși în lume, fiecare 4 sunt realizați într-una din cele două mari state!

Obișnuiți fiind să vadă totul în culorile războiului rece, mulți percep lumea contemporană ca fiind dominată de o nouă polarizare, cea dintre uriașa Chină (aflată în expansiune ) și clasica putere globală, Statele Unite ale Americii. Se spune că paradigma actualității este lumea disputată de modelul american- care și-a probat succesul în ultima sută de ani și care a dictat mersul lucrurilor – și cel chinezesc, treptat redescoperit și înțeles de un mapamond care pierduse din vedere străvechiul stat asiatic. Oare așa să fie?

Donald Trump în China, 8 noiembrie 2017

Giganți planetari

În primul rând, trebuie avut în vedere că 18% din locuitorii planetei sunt chinezi (peste 1,3 miliarde oameni), americanii fiind mult mai puțini (326 milioane, 4,3% din total), dar suficienți cât să facă din SUA a treia cea mai populată țară de pe glob.

Cele două economii sunt comparabile ca marime , fiind singurii giganți planetari, dar nu au aceeași calitate: SUA au un PIB/locuitor (PPP) de 58.000 USD, în timp ce China are un mult mai modest PIB/locuitor (PPP) de numai 15.300 USD (abia locul 79 global), ceea ce spune multe despre decalajul de performanța economică.

SUA au un indice de complexitate economică de 1,62 (locul 8 global), iar China are o valoare de 0,94 (locul 26 global), ceea ce indică un raport aproape dublu între gradele de sofisticare (complexitate) a celor două economii.

Statele Unite au o populație aptă de muncă de 160 milioane de oameni, cu un șomaj de 4% și cu 12% din populație sub nivelul sărăciei. China, în schimb, are o forță de muncă de 807 milioane de oameni, cu un șomaj tot de 4% și tot cu 12% din populație trăind sub nivelul de sărăcie (care aici înseamnă sub 3 dolari/zi!).

Structurile celor două economii sunt foarte, foarte diferite: dacă americanii au 80% din PIB provenind din servicii, 19% din industrie și doar 1% din agricultură (deși sunt o mare putere agricolă), chinezii au puțin peste 50% provenind din servicii, aproape 40% din industrie și aproape 9% din agricultură!

Indicele de dezvoltare umană este, de asemenea, un indicator expresiv: chinezii, cu 0,738, sunt abia pe locul 90 mondial în vreme ce americanii (cu 0,92) se află pe poziția a 10-a în lume.

Acorduri comerciale, în valoare totală de 250 miliarde de dolari, au fost semnate, la Beijing, între companii chineze și americane, în cadrul vizitei în China a președintelui american Donald Trump. 

Dacă vorbim de motoarele de creștere ale economiilor contemporane, trebuie să admitem că primul este cunoașterea; inteligența, acumularea de tehnologii și cunoștințe determină în cea mai mare măsură puterea de dezvoltare a unei națiuni. Ei bine, americanii domină toate topurile mondiale ale universităților: dacă luăm în considerare așa-numitul top Shanghai, 16 din primele 20 universități din lume sunt americane ; 135 din primele 500 universități din lume sunt din SUA. Chinezii au 45 de universități din primele 500 din clasamentul global, dar numai două printre primele 100, cel mai bine clasată fiind Universitatea Tsinghua, pe locul 48…

În schimb, în clasamentul pe active al mărimii băncilor din lume, China conduce cu 20 de bănci în primele 100, americanii având doar 10; dar acest clasament (cu primele cinci poziții ocupate de chinezi) se face după criteriul banilor viitori pe care băncile trebuie să îi primească…

Din primele 10 companii ale lumii , trei sunt americane și trei chinezești, iar în primele 500 (care cumulează 37% din PIB-ul global), 130 sunt americane și aproape 40 chinezești.

Baleind toate aceste clasamente, care evidențiază diferența de clasă, de calitate dintre cele două economii, este evident că SUA rămân încă cea mai mare putere economică a lumii, cea mai influentă, cea mai adaptată și cea mai influentă.

De asemenea, istoria are un rol important în această discuție: americanii sunt cea mai mare putere economică de peste 100 de ani, rezistând concurenței germane, apoi sovietice, acum chinezești, în contexte culturale și politice diferite; economia globală (globalizată) este o afacere americană, ei au inventat și au perfecționat această lume în care trăim, ei au făcut regulile democratice liberale, ei au construit conceptual și practic lumea în care ne mișcăm astăzi; americanii rămân cea mai mare și mai influentă putere politică.

Chinezii s-au adaptat foarte bine lumii globalizate și și-au folosit avantajul numărului (mult mai bine decât indienii), dar lumea de acum este foarte departe de orice concept propriu chinezesc. Iar adaptarea este importantă, dar nu poate conduce la salturi calitative. Atât timp cât lumea funcționează încă în paradigma americană, influența chinezească rămâne mai mult la nivel regional. Atât timp cât America și Europa funcționează în aceeași galaxie culturală, occidentalismul democrațiilor liberale domină lumea.

Donald Trump în China, 8 noiembrie 2017

China președintelui Xi își propune, pentru prima oară în istorie, un parcurs care să fie marcat și dominat de internaționalizare, de valorizarea globală a puterii economice, de transferarea influenței economice în plan politic și chiar cultural. Dar acest transfer va aduce după sine și „virușii” capitalismului (crize, dezechilibre), viruși care au fost deja „învățați” de americani , dar necunoscuți uriașului stat asiatic.

Modul în care acesta din urmă va reacționa la acești viruși este încă greu de profețit. Până atunci, lumea rămâne o afacere în primul rând americană…

Ce s-a întâmplat la Beijing pe 8-9 noiembrie 2017? După o primire triumfală a lui Trump în miezul puterii unei Chine milenare, după o ceașcă de ceai băută într-o caleașcă imperială în mijlocul Orașului Interzis, au apărut și rezultatele:

• 37 de contracte de peste 250 de miliarde USD, menite să echilibreze oarecum balanța comercială bilaterală (chinezii au un surplus de aproape jumătate din deficitul global american  783 de miliarde USD), dintre care cele mai importante sunt un contract de 300 de avioane Boeing pentru 38 de miliarde USD și un terminal LPG în Alaska de 43 de miliarde USD.

•   O foaie de parcurs pentru reducerea treptată a barierelor netarifare în sectorul financiar-bancar chinezesc, inclusiv promisiunea că, În cel mult trei ani, China va permite participații străine de minimum 51% în fonduri de investiții și bănci, precum și înlăturarea oricăror bariere În cel mult cinci ani.

•  Începerea, de către China, a unei scheme-pilot de înlăturare a barierelor impuse firmelor străine care importă/posedă vehicule cu destinație specială sau cu combustibili alternativi, precum și scăderea impozitelor pe vehicule, în general.

Reuniunea APEC

Stațiunea vietnameză Đà Nang a fost, în anii 1960 și 1970, o bază militară americană, astfel încât simbolismul prezenței lui Trump la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific a fost foarte mare.

Retragerea SUA din TPP (Parteneriatul Trans-Pacific) nu a crescut coeziunea internă pentru tratatul rămas doar cu 11 state și nu l-a transformat într-un tratat funcțional, astfel încât parteneriatul dintre SUA și organizația ASEAN rămâne vital pentru  disciplinarea Chinei și pentru continuarea internaționalizării comerțului regional.

La Đà Nang, Trump a ținut un discurs în care și-a reafirmat prioritățile pentru  „America first” și a refuzat diplomatic o întâlnire formală cu Președintele Putin.

Vietnam și Filipine

Principala regulă pe care Trump a urmărit-o în Vietnam a fost obținerea de acorduri care să reducă/compenseze deficitul comercial remarcabil (+32 de miliarde USD pentru Vietnam). Și a obținut câteva rezultate notabile:

•  PetroVietnam Gas (GAS.HM) și AES Corp (AES.N) au semnat un memorandum pentru construcția terminalului de gaz lichefiat Son My și încă unul cu Alaska Gasline Development Corp, pentru livrarea de gaz lichefiat.

•  Pratt & Whitney Company, Inc. a semnat un memorandum pentru vânzări de motoare de aviație și servicii de mentenanță către Vietnam Airlines (HVN.HNO) În valoare de 1,5 miliarde USD și încă un acord pentru 20 de motoare de aviație către Vietjet Aviation JSC (VJC.HM).

•  Compania producătoare de camioane Navistar International Corp a perfectat un memorandum pentru livrare de vehicule către Vietnamese Hoang Huy Joint Stock Company.

În plus, Trump a primit din partea vietnamezilor un teren reprezentativ în capitala țării, pentru construcția unei noi ambasade.

În cadrul discuțiilor cu liderul filipinez, Rodrigo Duterte, problematica drepturilor omului a fost sumar amintită în contextul luptei împotriva cartelurilor drogurilor și a Statului Islamic, iar americanul l-a gratulat cu diverse superlative pe filipinez pentru modul cum a condus reuniunea ASEAN de la Manila, din 12 noiembrie.

Una peste alta, turneul asiatic al lui Donald Trump a adus contracte de 300 de miliarde USD economiei americane și a întărit poziția de lider global a celui de-al 45-lea locatar al Casei Albe.