U.S. President Donald Trump and U.S. first lady Melania visit the Forbidden City with China’s President Xi Jinping and China’s First Lady Peng Liyuan in Beijing
Actual

Lumea contemporană, o afacere sino-americană?

Atunci când, în după-amiaza zilei de 8 noiembrie 2017, Donald Trump va participa la o „cină de stat” impresionantă în Piața Tiananmen, alături de președintele Xi Jinping și celebra sa soție  Peng Liyuan va fi pentru a doua oară în istorie (prima data s-a întâmplat la începutul anului la reședința Mar-a-Lago) când se va afla în același punct de pe glob conducerea unei treimi din lumea contemporană; aceasta datorită faptului că, împreună, China și Statele Unite reprezintă o treime din economia lumii.

china sua

 

Din punct de vedere economic, lumea este bicromatică

Din totalul de 126.000 miliarde USD cât valorează PIB-ul global (metodologia PPP- dolari internaționali, în cifre comparabile), China reprezintă 18% (23.000 miliarde USD), iar SUA reprezintă o șesime (19 300 miliarde USD).

Următoarea mare economie a lumii (India) este aflată la mai puțin de jumătate din nivelul americanilor….

Dacă luăm în considerare valorile nominale ale mărimii economiei, SUA cumulează un sfert din  PIB-ul global de 75.000 miliarde USD, iar China aproape o șesime , împreună având peste 40% din valoarea adăugată la nivel mondial.

Practic, la fiecare 10 dolari produși în lume, fiecare 4 sunt realizați într-una din cele două mari state!

Obișnuiți fiind să vadă totul în culorile războiului rece, mulți percep lumea contemporană ca fiind dominată de o nouă polarizare, cea dintre uriașa Chină (aflată în expansiune ) și clasica putere globală, Statele Unite ale Americii. Se spune că paradigma actualității este lumea disputată de modelul american- care și-a probat succesul în ultima sută de ani și care a dictat mersul lucrurilor – și cel chinezesc, treptat redescoperit și înțeles de un mapamond care pierduse din vedere străvechiul stat asiatic. Oare așa să fie?

Jonathan_Lemire_Twitter_4_Q_Magazine

Donald Trump în China, 8 noiembrie 2017

Giganți planetari

În primul rând, trebuie avut în vedere că 18% din locuitorii planetei sunt chinezi (peste 1,3 miliarde oameni), americanii fiind mult mai puțini (326 milioane, 4,3% din total), dar suficienți cât să facă din SUA a treia cea mai populată țară de pe glob.

Cele două economii sunt comparabile ca marime , fiind singurii giganți planetari, dar nu au aceeași calitate: SUA au un PIB/locuitor (PPP) de 58.000 USD, în timp ce China are un mult mai modest PIB/locuitor (PPP) de numai 15.300 USD (abia locul 79 global), ceea ce spune multe despre decalajul de performanța economică.

SUA au un indice de complexitate economică de 1,62 (locul 8 global), iar China are o valoare de 0,94 (locul 26 global), ceea ce indică un raport aproape dublu între gradele de sofisticare (complexitate) a celor două economii.

Statele Unite au o populație aptă de muncă de 160 milioane de oameni, cu un șomaj de 4% și cu 12% din populație sub nivelul sărăciei. China, în schimb, are o forță de muncă de 807 milioane de oameni, cu un șomaj tot de 4% și tot cu 12% din populație trăind sub nivelul de sărăcie (care aici înseamnă sub 3 dolari/zi!).

Structurile celor două economii sunt foarte, foarte diferite: dacă americanii au 80% din PIB provenind din servicii, 19% din industrie și doar 1% din agricultură (deși sunt o mare putere agricolă), chinezii au puțin peste 50% provenind din servicii, aproape 40% din industrie și aproape 9% din agricultură!

Indicele de dezvoltare umană este, de asemenea, un indicator expresiv: chinezii, cu 0,738, sunt abia pe locul 90 mondial în vreme ce americanii (cu 0,92) se află pe poziția a 10-a în lume.

Acorduri comerciale, în valoare totală de 250 miliarde de dolari, au fost semnate, la Beijing, între companii chineze și americane, în cadrul vizitei în China a președintelui american Donald Trump. 

Dacă vorbim de motoarele de creștere ale economiilor contemporane, trebuie să admitem că primul este cunoașterea; inteligența, acumularea de tehnologii și cunoștințe determină în cea mai mare măsură puterea de dezvoltare a unei națiuni. Ei bine, americanii domină toate topurile mondiale ale universităților: dacă luăm în considerare așa-numitul top Shanghai, 16 din primele 20 universități din lume sunt americane ; 135 din primele 500 universități din lume sunt din SUA. Chinezii au 45 de universități din primele 500 din clasamentul global, dar numai două printre primele 100, cel mai bine clasată fiind Universitatea Tsinghua, pe locul 48…

În schimb, în clasamentul pe active al mărimii băncilor din lume, China conduce cu 20 de bănci în primele 100, americanii având doar 10; dar acest clasament (cu primele cinci poziții ocupate de chinezi) se face după criteriul banilor viitori pe care băncile trebuie să îi primească…

Trump Twitter Q Magazine 2

Din primele 10 companii ale lumii , trei sunt americane și trei chinezești, iar în primele 500 (care cumulează 37% din PIB-ul global), 130 sunt americane și aproape 40 chinezești.

Baleind toate aceste clasamente, care evidențiază diferența de clasă, de calitate dintre cele două economii, este evident că SUA rămân încă cea mai mare putere economică a lumii, cea mai influentă, cea mai adaptată și cea mai influentă.

De asemenea, istoria are un rol important în această discuție: americanii sunt cea mai mare putere economică de peste 100 de ani, rezistând concurenței germane, apoi sovietice, acum chinezești, în contexte culturale și politice diferite; economia globală (globalizată) este o afacere americană, ei au inventat și au perfecționat această lume în care trăim, ei au făcut regulile democratice liberale, ei au construit conceptual și practic lumea în care ne mișcăm astăzi; americanii rămân cea mai mare și mai influentă putere politică.

Chinezii s-au adaptat foarte bine lumii globalizate și și-au folosit avantajul numărului (mult mai bine decât indienii), dar lumea de acum este foarte departe de orice concept propriu chinezesc. Iar adaptarea este importantă, dar nu poate conduce la salturi calitative. Atât timp cât lumea funcționează încă în paradigma americană, influența chinezească rămâne mai mult la nivel regional. Atât timp cât America și Europa funcționează în aceeași galaxie culturală, occidentalismul democrațiilor liberale domină lumea.

Trump 2 Q Magazine Sursa AP

Donald Trump în China, 8 noiembrie 2017

China președintelui Xi își propune, pentru prima oară în istorie, un parcurs care să fie marcat și dominat de internaționalizare, de valorizarea globală a puterii economice, de transferarea influenței economice în plan politic și chiar cultural. Dar acest transfer va aduce după sine și „virușii” capitalismului (crize, dezechilibre), viruși care au fost deja „învățați” de americani , dar necunoscuți uriașului stat asiatic.

Modul în care acesta din urmă va reacționa la acești viruși este încă greu de profețit. Până atunci, lumea rămâne o afacere în primul rând americană…
Trump Twitter Q Magazine

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top