Mari personalităţi care ne-au părăsit în 2015

În 2015 ne-am luat adio de la mari actori, muzicieni, artişti, medici, sportivi sau oameni de ştiinţă, printre aceştia: Omar Sharif, Demis Roussos, Anita Ekberg, George Motoi, Eusebiu Ștefănescu, Maia Plisețkaia, B.B. King, Evgheni Primakov, Iulian Mincu, Corneliu Vadim Tudor, Florența Mihai , Gheorghe Gruia, John Nash sau Jonah Lomu.

Ne-au părăsit în anul 2015:

1 ianuarie

— Boris Morukov, cosmonautul și medicul rus care a condus un experiment destinat să simuleze un zbor cu echipaj spre planeta Marte. (n. 1 oct. 1950)

11 ianuarie

— Anita Ekberg, cunoscută pentru rolul interpretat în pelicula italiană clasică “La Dolce Vita”. (n. 29 sept.1931)

13 ianuarie

— Dramaturgul și publicistul Valentin Nicolau (n. 22 iun. 1960), doctor în științele comunicării, a fost: consilier al premierului pe probleme de cultură, educație, cercetare și turism (iul. 2001—iun. 2002), președinte-director general al Societății Române de Televiziune (iun. 2002-iun. 2005), vicepreședinte al grupului de presă Intact (iul. 2005-mart. 2006). A fondat editura Nemira și postul de radio Smart FM (2007). Primul său volum de teatru publicat a fost “De-aș fi un înger” (2000), iar dintre piesele puse în scenă amintim: “Ultima haltă în Paradis”, ”Legenda Ultimului Împărat”, “Uzina de plăceri S.A.”.

19. ianuarie

— Inventatorul Virgilius Justin Capră (n. 22 feb.1933), cunoscut pentru numeroasele sale invenții printre care: rucsacul zburător, triciclul electric Oblio și Troty, cea mai mică mașină din lume — Soleta (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut, automobilul cu motor de avion VIRGILIUS și multe altele.

24 ianuarie

— Cântărețul grec Demis Roussos, celebru pentru vocea sa dramatică. (n. 15 iun.1946)

3 februarie

— Fotbalistul dinamovist Ion Nunweiller (n. 16 nov. 1944). Provenit dintr-o familie în care alți șase frați au fost fotbaliști, a debutat în 1956, la Dinamo unde a activat până în 1972, ca fundaș, cu o perioadă de întrerupere, 1968-1970, cât a jucat la Fenerbahce. A adunat 40 de selecții în naționala României, palmaresul său cuprinzând 5 titluri de campion și 3 Cupe ale României.

15 februarie

— Miliardarul Michele Ferrero, care a devenit cel mai bogat om din Italia grație companiei construite în jurul popularei creme de ciocolată Nutella. (n. 26 apr. 1925)

27 februarie

— Actorul Leonard Nimoy, interpretul Mr. Spock din serialul “Star Trek”. (n. 26 mart. 1931)

28 februarie — Yasar Kemal, unul dintre marii scriitori ai literaturii turce, tradus în lumea întreagă. (n. 1923)

4 martie

— Actorul George Motoi (n. 22 ian. 1936). A debutat în 1958 pe scena Teatrului din Piatra Neamț, iar după 1964 a fost remarcat de regizorul Vlad Mugur, devenind actor consacrat. Rolul care l-a propulsat printre actorii de prim rang ai țării a fost Caligula din piesa cu același nume de Albert Camus. Ulterior, a fost remarcat de Radu Beligan și angajat la Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București (1970). Printre cele mai importante roluri se numără: “Un fluture pe lampă”, “Richard al III-lea”,”A treia țeapă”, “Vlaicu Vodă”, “Zbor deasupra unui cuib de cuci”, “Numele trandafirului”. A jucat în peste 45 de filme între care: “Pentru patrie” (1977), “Trandafirul galben”, “Masca de argint”, “Chira Chiralina”, “Amantul marii doamne Dracula”. A obținut o serie de premii și distincții: premiul ACIN (1974), Premiul de Excelență acordat de Centrul Național al Cinematografiei pentru contribuția deosebită adusă la afirmarea filmului românesc (2002), premiul pentru întreaga activitate (2011).

9 martie

— Compozitorul Marcel Dragomir, autorul șlagărului “Un albastru infinit” (n. 30 oct. 1944). Membru al Uniunii Compozitorilor din România (din 1975) a debutat în muzică în timpul studenției ca instrumentist în formația “Modern grup”, iar componistic, în 1972, cu piesa “N-aștepta”. A scris muzică de scenă pentru teatrele de revistă, muzică de film și televiziune, dar mai ales piese de muzică ușoară cu care a obținut premii la festivaluri de interpretare și creație din țară și din străinătate precum cele de la Mamaia (1974) sau Sopot-Polonia (1979), sau premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1979). Este compozitorul celebrelor șlagăre “Un albastru infinit”, “Din șevaletul vieții”, “Mai rămâi și nu pleca”, “Să mori de dragoste rănită”, “Nu regret nimic”, “O iubire imposibilă”.

15 martie

— Actorul Eusebiu Ștefănescu. (n. 3 mai 1944). A jucat, din 1996, pe scena Teatrului Național din București, în numeroase piese: “Numele Trandafirului”, “Generația de sacrificiu”, “Moartea unui comis voiajor”, “Vedere de pe pod”. S-a remarcat și în filme precum: “Falansterul”, “Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, “O lumină la etajul zece”, “Noi, cei din linia întâi”, “Miss Litoral”, “Păcală se întoarce”.

1 aprilie

— Arbitrul Nicolae Rainea (n. 19 nov. 1933). Cel mai titrat arbitru român a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaționale și a participat la trei ediții ale Cupei Mondiale. A devenit arbitru în 1959, a debutat în Liga 1 în 1965, iar după două sezoane a primit ecusonul FIFA. După ce s-a retras din arbitraj în 1984, a fost observator și apoi președinte al Asociației Județene de Fotbal Galați. A fost membru și președinte onorific al Comisiei Centrale a Arbitrilor.

4  martie

— Prozatorul, ziaristul și realizatorul de emisiuni radiofonice, Paul Grigoriu (n. 6 mart. 1945). A fost crainic-reporter și redactor la Radio România Internațional (1971-1984), redactor la Radio Vacanța Mamaia, unde a realizat emisiuni estivale timp de 30 de ani, până în 1989; director general-adjunct al celor patru canale naționale de radio (Actualități, Cultural, Tineret, Muzical) din cadrul SRR. Prin populara emisiune “Matinal” a adus un stil jurnalistic occidental în cadrul programelor postului național de radio. A debutat cu poezie în revista “Amfiteatru” (1967), iar primul volum publicat a fost “Anatomia unei străzi” (1992). A fost membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști, a fost decorat de președintele României cu Ordinul Național “Serviciu Credincios” în grad de Cavaler (2008).

2 aprilie

—Regizorul portughez Manoel de Oliveira. (n. 11 dec. 1908)

4 aprilie

— Doctorul Ioan Pușcaș (n. 10 iul. 1932), unul dintre marii specialiști români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă introducerea în anii ’80 a videoendoscopiei optice și electronice în România, dar și descoperirea, la începutul anilor ’70, a Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului.

13 aprilie

— Scriitorul german și laureat al premiului Nobel pentru Literatură, Günter Grass. (n. 16 oct. 1927)

2 mai

— Fosta mare balerină rusă Maia Plisețkaia. (n. 20 nov. 1925)

14 mai

— Legendarul bluesman B.B. King. (n. 16 sept. 1925)

23 mai

— Matematicianul american John Nash (86 de ani), laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1994, împreună cu soția sa, Alicia Nash, a murit într-un accident de mașină pe coasta estică a Statelor Unite. (n. 13 iun. 1938)

7 iunie

—Actorul britanic Christopher Lee, cunoscut pentru interpretarea Contelui Dracula și rolurile din ”Frăția inelelor”. (27 mai 1922)

17 iunie

— Fostul președinte și prim-ministru al Turciei, Süleyman Demirel, una din figurile de primă mărime de pe scena politică turcă timp de mai mult de o jumătate de secol. (n. 1 nov. 1924)

22 iunie

—Compozitorul de muzică de film, James Horner, de două ori câștigător al premiului Oscar. Horner pilota un mic avion, atunci când s-a prăbușit, în apropiere de Santa Barbara, California. (n. 4 aug. 1953)

26 iunie

— Evgheni Primakov, fost premier (1998 — 1999) și șef al diplomației ruse (1996-1998). (n. 29 oct. 1929)

28 iunie

— Basistul și co-fondatorul trupei ”Yes”, Chris Squire. (n. 4 mart. 1948)

10 iulie

— Actorul egiptean Omar Sharif, ale cărui roluri în “Lawrence al Arabiei” și “Doctor Jivago” au devenit legendare. (n.10 apr. 1932)

31 iulie

— Prof. univ. dr. Iulian Mincu (n.21 mai 1927), fondatorul Institutului “Paulescu”, ministru al Sănătății și parlamentar în legislaturile 1992-1996 și 2000-2004, precum și ministru al Sănătății în perioada 1992-1996.

6 august

— Regizoarea și scenarista Malvina Urșianu (n. 19 iun. 1927) cunoscut din filme precum: “Gioconda fără surâs” (1967), “Serata” (1971, regizor și scenarist), “Trecătoarele iubiri” (1974, regizor și scenarist), “Liniștea din adâncuri” (1981), “O lumină la etajul zece” (1984, regizor și scenarist), “Figuranții” (1987), “Ce lume veselă…” (2003, regizor și scenarist) și filmul de televiziune “Aici nu mai locuiește nimeni” (1995). A fost distinsă cu premiul Asociației Cineaștilor din România pentru “Serata” (1971), “Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu” (1980), “Pe malul stâng al Dunării albastre” (1983), “Figuranții” (1987) și a primit Premiul de excelență al Fundației “Jean Negulescu” (1995), Premiul de excelență al cinematografiei române (2002).

14 august

— Actrița Leonie Waldman-Eliad, considerată steaua cântecului evreiesc din România. (n. 24 ian. 1932)

30 august

— Baritonul Dan Iordăchescu (n. 2 iun. 1930). Prim-solist al Operei Române din București (1956-1988), prim-solist al Filarmonicii de Stat “George Enescu” (1978-1988). În cele 262 de turnee întreprinse, a fost prezent pe cele mai importante scene lirice din 331 de orașe, 61 de capitale și 86 de metropole din întreaga lume. I-a avut parteneri pe Luciano Pavaroti, Placido Domingo, Montserrat Caballe, Virginia Zeani și alții. A fost numit de presa internațională “cea mai bună voce de bariton din lume” (1975) și “cel mai mare cântăreț mozartian”. Unicul bariton român de categorie internațională care a îmbrățișat opt genuri de muzică, pe care le-a cântat cu un deosebit succes, de-a lungul celor 61 de ani de activitate: operă, concert cameral (lied), concert vocal-simfonic, oratoriu, romanță românească (pe care a studiat-o cu Maria Tănase), canțoneta italiană, genul muzicii populare românești, stilizate și genul muzică ușoară, românească și străină.

30 august

— Wes Craven, faimos regizor de filme horror. (n. 2 aug. 1939)

11 septembrie

— Actrița Oana Ioachim de Teatrul Mic din București (n. 17 iul. 1967). A avut o carieră recunoscută atât în teatru, cât și în cinematografie. Angajată a Teatrului Mic timp de aproape 20 de ani, a jucat în spectacole precum: “Mătrăguna”, “Regăsire”, “Trei jobene”, “Desculți în parc”, “Popcorn” sau “Cum iubește cealaltă jumătate”.

14 septembrie

— Corneliu Vadim Tudor (n. 28 nov. 1949), scriitor, politician și jurnalist, fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European și fost senator. Doctor în istorie al Facultății din Craiova (2003) și-a început activitatea profesională în redacțiile publicațiilor România liberă și Magazin (1972-1975), apoi la Agenția Națională de Presă AGERPRES (1975-1989). După decembrie 1989 a înființat publicațiile România Mare, Politica și Tricolorul, precum și Editura Fundației ”România Mare”. A fost redactor-șef al săptămânalului România Mare de la înființare. Și-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) la 20 iunie 1991, fiind membru fondator, președinte (2013). A fost ales senator de București în 1992, 1996, 2000, 2004. Poet și publicist; a debutat la Radio, în mai 1965, cu o poezie citită în cadrul Cenaclului “George Călinescu”. A fost distins cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007, a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.

30 septembrie

— Interpreta de muzică populară Lucreția Ciobanu (n. 27 oct.1924), cea care a deschis, alături de Maria Tănase, prima emisiune difuzată de Televiziunea Română. Îndrăgita interpretă iubea doinele ardelenești, pe care le-a moștenit de la străbuni. În 2013, în cadrul celei de-a XXI-a ediții a festivalului de folclor Cântecele Munților, a primit titlul onorific de Cetățean de Onoare al județului Sibiu. A fost decorată de Președinția României cu Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a (2002), Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D “Arta Spectacolului” (2004)

6 octombrie

— Avocata Paula Iacob (n. 20 febr. 1932). Absolventă a Facultății de Drept din București la numai 20 de ani, a intrat în Baroul București în 1954, iar la începutul anilor ’90 a fost avocata lui Nicu Ceaușescu. A fost ziaristă la “Sportul popular”, președinte fondator a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. A fost și președintele Asociației Femeilor de Carieră Juridică. S-a remarcat prin pozițiile sale publice în apărarea drepturilor animalelor.

14 octombrie

— Florența Mihai (n. 2 sept. 1955), prima jucătoare de tenis din țara noastră care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977. A obținut medalia de bronz la Roland Garros în 1976; s-a clasat în primele opt jucătoare la simplu la US Open în 1979 și a făcut parte din echipa de Cupa Federației a României timp de șase ediții (dublu alături de Virginia Ruzici), reușind să intre în primele opt echipe din Grupa Mondială la edițiile din 1983 — Zurich, 1981 — Tokyo, 1980 — Berlin, 1978 — Melbourne. Multiplă campioană națională la probele de simplu, dublu și dublu mixt (1971-1983), a câștigând proba de dublu a Campionatele Europene de Seniori (amatori) și medalia de bronz, la simplu, în 1978.

27 octombrie

— Mitzura Domnica Arghezi (n. 10 dec. 1928), fiica poetului Tudor Arghezi. A fost actriță la Teatrul Național București (1950-1980). A jucat în peste 100 de piese de teatru și 18 filme, precum: ”Titanic Vals”, ”Calea Victoriei”, ”Doi vecini”, ”Secretul lui Bachus”, ”Secretul lui Nemesis”, ”O clipă de răgaz” etc. A avut și o carieră jurnalistică, colaborând la publicații de literatură, teatru și film, precum și o activitate politică intensă, fiind deputat din partea Partidului România Mare (PRM) în legislaturile 1996-2000 (deputat de Olt) și 2000-2004 (deputat de București). A fost director onorific al Casei Memoriale ”Tudor Arghezi” din București.

7 noiembrie

— Textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin (n. 1 ian. 1937), autorul șlagărelor “Lalele, lalele” și “Să mori de dragoste rănită”. A scris textele a peste 400 de melodii, marea majoritate devenite șlagăre, premiate la festivaluri și fredonate de-a lungul timpului și până astăzi de toată lumea. Între anii 1960-2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” membru al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei “Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum “Viața românească”, “România literară”, “Luceafărul”, “Adevărul”, “Realitatea evreiască”.În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

10 noiembrie

— Fostul cancelar german (1974-1982), Helmut Schmidt. (n. 23 dec. 1918)

12 noiembrie

— Lucian Bălan, fostul mare jucător de fotbal al Stelei, s-a sinucis la Baia Mare. (n. 25 iun. 1959)

18 noiembrie

—Fostul internațional de rugby neozeelandez Jonah Lomu. (n. 12 mai 1975)

21 noiembrie

— Kim Young-Sam, fostul președinte sud-coreean (1993-1998). (n. 20 dec. 1927)

27 noiermbrie

— Traducătoarea Antoaneta Ralian (n. 24 mai 1924). A debutat editorial, în 1956, cu traducerea unei culegeri de povestiri italiene. Din acel moment a tradus cel puțin două cărți pe an, numărul lor ajungând la peste 110. Deși în 1981 a ieșit la pensie, ritmul traducerilor nu a scăzut. Datorită Antoanetei Ralian, au ajuns în spațiul românesc nume mari din literatura engleză și americană: H.G. Wells (”Omul invizibil” — prima carte pe care a tradus-o din limba engleză), Carlo Goldoni (”Aventurile lui Pinocchio”), Virginia Woolf (”Spre far”), D.H. Lawrence (”Fii și îndrăgostiți”, ”Șarpele cu pene”), J.D. Salinger (”De veghe în lanul de secară”) și multe altele. La mijlocul anilor ’90, a acceptat o provocare din partea editorului Samuel Tastet, de la Editura Est, producând un șoc cultural, când l-a tradus prima oară în românește pe Henry Miller, într-un limbaj erotic: ”Tropicul Cancerului”, ”Tropicul Capricornului”, ”Sexus”, ”Plexus”.

28 noiembrie

— Mircea Anca (n. 10 iun. 1960), actor de teatru, de film și televiziune, regizor și profesor. La Teatrul Național din București a interpretat roluri în spectacole regizate de artiști precum Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Alexander Hausvater și Andrei Șerban. Ca regizor a pus în scenă numeroase piese, între care: “Plicul” de Liviu Rebreanu, “Cu ușile închise” de Jean Paul Sartre și “Emigranții” de Slawomir Mrozek. De asemenea, a jucat în filme precum “Hotel de lux”, de Dan Pița (1992), “Kilometrul 36”, de Anghel Mora (1989), “Maria și marea”, de Mircea Mureșan, (1988) și “Moromeții”, de Stere Gulea (1988).

4 decembrie

—Actorul american Robert Loggian. (n. 3 ian. 1930)

9 decembrie

— Campionul mondial la handbal Gheorghe Gruia (n. 2 oct. 1940). Supranumit ”Mâna de aur a handbalului românesc”, a făcut parte din ”Generația de Aur” a handbalului românesc, câștigătoare a patru titluri mondiale. În 1961, a ajuns la echipa de handbal a clubului Steaua București, alături de care a câștigat opt titluri naționale, între anii 1963 și 1973. A fost campion mondial în în Cehoslovacia (1964) și Franța (1970). A fost medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară din Munchen 1972, fiind golgheter al competiției, cu 37 de goluri înscrise. A jucat 127 de meciuri internaționale, în care a marcat 736 de goluri. În 1992, Federația Internațională de Handbal l-a numit ”cel mai mare jucător de handbal al tuturor timpurilor”.

13 decembrie

— Florin Manolescu considerat unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari ai ultimilor decenii, dar și unul dintre profesorii emeriți ai Facultății de Litere bucureștene. (n. 11 ian. 1943)A desfășurat o activitate academică susținută, predând literatură română atât în țară (1968-2014) cât și la Bochum, în Germania, unde s-a retras în 1993. S-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenția acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar și interferențelor literaturii române și germane cu alte domenii conexe.Este autorul volumelor “Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii” și “Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituții, organizații”, două dintre cele mai valoroase lucrări de critică, respectiv, istorie literară publicate în ultimele decenii în România.