Marius Iacob s-a aflat ILEGAL în funcţia de şef-adjunct al DNA

Procurorul Marius Iacob, considerat „mâna dreaptă” a L.C. Kovesi, a fost ILEGAL în funcția de şef-adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, timp de patru luni.

În 18 martie Inspecția Judiciară a dispus ca Iacob să fie sancționat cu avertisment pentru săvârșirea unei abateri disciplinare. Cu toate acestea, procurorul a continuat să îndeplinească atribuțiile de şef-adjunct al DNA, a primit salariu şi a semnat acte oficiale. Astăzi, 23 iulie, a expirat mandatul lui Iacob şi ministrul Justiţiei a anunţat că a trimis către președintele României, cererea de revocare din funcţie.

Judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, membri CSM au semnat o scrisoare deschisă prin care semnalează nerespectarea unei hotărâri judecătorești de către procurorul Marius lacob, arătând cum a fost nesocotită legea chiar de unul dintre cei care ar trebui să o apere.

O scrisoare deschisă

Redăm integral SCRISOAREA:

„Apreciată de unii, poate, drept nesemnificativă sau deliberat fiind indusă o astfel de percepție, în contextul tumultuos actual al perioadei pe care sistemul judiciar o traversează, ziua de astăzi nu poate fi decât una în care puterea judecătorească primeşte o nouă lovitură, fiind realmente sfidată.

23 iulie 2019 este ziua în care, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație şi Justiție, este practic suprimat unul dintre efectele sale ca urmare a trecerii timpului, a nepăsării, ignoranței ori chiar, mai grav, a conivenţelor. Este vorba despre decizia nr. 69 din 18 martie 2019 a Înaltei Curți de Casaţie Şi Justiţie, Completul de 5 judecători, prin care s-a aplicat numitului lacob Marius Constantin, procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție sancțiunea constând în avertisment pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004.

Care este efectul acestei  hotărâri în contextul discuției de faţă? Unul fără echivoc şi prevăzut de lege şi anume, imposibilitatea deținerii unei funcții de conducere de către magistratul sancționat, astfel cum dispune art. 51 alin. (2)lit. c) din Legea nr. 303/2004, sens în care atribuțiile specifice funcției de conducere deținute ar fi trebuit să înceteze de îndată ce sancțiunea disciplinară a rămas definitivă.

În cauza evocată, procurorul sancționat definitiv a formulat cerere de demisie înaintată ministrului Justiției la data de 19 martie 2019, moment de la care, însă, niciun alt demers nu a mai fost efectuat nici chiar de titularul solicitării însuşi, acesta acceptând să rămână timp de 4 luni de zile într-o funcție de conducere pe care nu o mai putea deține potrivit legii, vulnerabilizând, astfel,  încrederea publicului în sistemul judiciar.

Apreciem că domnul procuror Marius lacob trebuia să fie primul preocupat în efectuarea tuturor diligențelor pentru lămurirea situației sale de carieră, nefiind de conceput ca un magistrat să tolereze menţinerea sa într-o stare de nelegalitate.

Mai mult decât atât, domnul procuror Marius lacob, în loc să fie interesat în urgentarea lămuririi propriei cereri de demisie din funcția de conducere, a preferat să uzeze de dreptul de petiționare faţă de Secția pentru procurori solicitând el însuși, în disprețul unei hotărâri judecătoreşti definitive, amânarea  transferului la o altă unitate de parchet după expirarea funcţiei de conducere, acceptând implicit perpetuarea unei situaţii contrare legii.

De altfel, deşi incompatibil cu ocuparea în continuarea datei de 18 martie 2019 a unei funcții de conducere, remarcăm faptul că domnul procuror Marius lacob nu are nicio rezervă în a se manifesta în spațiul public în calitate de procuror-şef adjunct DNA, arogându-şi legitimitatea unei funcții, pentru a cărei exercitare necorespunzătoare a fost sancționat disciplinar mod definitiv.

Precizăm că, deşi în situația de faţă, s-a acreditat ideea unei rezolvări a situației ca efect a solicitării de demisie din funcția de conducere, în realitate, aceasta a constituit numai un pretext pentru eludarea prevederilor legale care impuneau măsura revocării de îndată din funcția deținută a procurorului sancționat.

În acest sens, constatând menținerea stării de nelegalitate  în ocuparea funcţiei de conducere de către domnul procuror Marius lacob, niciunul dintre subiecții de sezină ai ministrului Justiției în declanşarea procedurii de revocare şi, astfel, a intrării în legalitate prin respectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi a legii, nu a manifestat nicio preocupare sau diligenţă în clarificarea situației, creând, cel puțin, percepția unei complicități.

Astfel, procurorul şef DNA şi procurorul general al României au tolerat cu bună știință această stare de nelegalitate, pe care au girat-o prin inacțiune şi prin neîndeplinirea atribuțiilor legale de control şi coordonare a activității procurorilor aflaţi în subordine, inclusiv pe latură administrativă.

Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, procurorul Marius lacob a fost sancționat definitiv pentru nerespectarea unor dispoziții cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul Parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ, prevăzute de lege sau regulamente, împrejurare ce-l făcea cu atât mai mult incompatibil cu funcția de conducere în care a fost păstrat cu nesocotirea legii.

Ne întrebăm, aşadar, cum poți fi păstrat într-o funcție administrativă de conducere în condițiile în care eşti sancționat definitiv tocmai pentru ineficienta gestionare a atribuțiilor acestei funcții? Deloc străină de această situație nu este, apreciem, nici Secția pentru procurori din cadrul CSM, care, la data de 25 iunie 2019 acceptă că domnul procuror Marius lacob se află încă în exercițiul funcției, dispunând amânarea transferului acestuia la PÎCCJ până la data de 23 iulie 2019, data expirării mandatului de conducere, în condițiile în care existenţa hotărârii judecătoreşti definitive de sancționare a domnului procuror Marius lacob obliga Secția pentru procurori să se preocupe, în calitate de organ administrativ responsabil cu gestionarea carierei procurorilor, de intrarea imediată în legalitate, aceasta a rămas în pasivitate, contribuind implicit la perpetuarea stării de nesocotire a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi a legii”.

Şi un document pierdut

Astăzi, 23 iulie, ministrul Justiţiei Ana Birchall a dispus verificări în cazul demisiei procurorului Marius Iacob din funcţia de adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizând că a trimis, vineri, către preşedintele României, cererea de revocare din funcţie a lui Iacob.

Ministrul a explicat că la momentul în care a preluat mandatul de interimar la Justiţie această chestiune apărea ca rezolvată, însă acum verificările interne vor stabili de ce documentul de eliberare din funcţie a lui Iacob nu a ajuns la preşedintele României.