Mathias Cormann intenționează să lanseze invitația de aderare a României la OCDE în iunie

Invitația pentru aderarea României la OCDE ar putea fi transmisă în vara acestui an, a declarat, luni, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, care a condus o delegație a organizației, primită de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski
• Sfârșitul bipartismului britanic: fragmentarea politică îi deschide lui Farage calea către Downing Street 10

„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului (de aderare – n.r.). Suntem azi aici pentru a lansa Studiul Economic pentru România. (…) Pe scurt, România, în ultimele decenii, a avut o creștere puternică și în privința convergenței în contextul standardelor OCDE legate de venituri și standard de viață a avut rezultate foarte bune”, a spus Cormann.

Studiul Economic 2026 pentru România elaborat de OCDE a fost lansat la Guvern, în prezența lui Corman, și a prim-ministrului Ilie Bolojan. Tot aici s-a semnat și Acordul între OCDE și Guvernul României privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

Mathias Cormann a luat cuvântul la evenimentul de lansare a Studiului arătând că „Banca Națională a României a menținut dividentele la 6,5% din august 2024, iar o diminuare ar putea avea loc doar la momentul în care inflația se va afla pe un trend descendent către ținta stabilită. Ca urmarea a unei încetiniri a activității economice în 2024 și 2025, preconizăm că PIB-ul României va crește cu 1% anul acesta și 2,2% anul viitor.”

„Se preconizează ca inflația să scadă la 3% anul viitor, ca urmare a măsurilor, referitoare la taxe și TVA”, a declarat Mathias Cormann.

„Riscul este prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ce ar putea duce la creșterea inflației”, a spus oficialul. „Măsurile fiscale aplicate până acum de Guvern trebuie să continue. Preconizăm că datoria publică a României  va crește la 61,5% din PIB anul acesta”, a declarat Cormann.

„Îmbunătățirea chletuielilor publice este cheia stabilității fiscale”, arată oaspetele.

Studiul oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei, este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului, a declarat luni prim-ministrul Ilie Bolojan.

„De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a subliniat că modelul de creștere economică al României trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate și productivitate.

„România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creștere accelerată, dar și de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creștere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate și productivitate”, a spus Bolojan.

Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut pași importanți în direcția consolidării fiscale și a reducerii deficitului bugetar, a punctat premierul. „După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul de 8,4% estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a detaliat Bolojan.

Acesta a menționat că, la nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la șocurile din ultimii ani și la efectele războiului din Ucraina.

„Creșterea economică a încetinit temporar în 2025, din cauza ajustărilor fiscale și a situației economice din Europa. Totuși, perspectivele rămân pozitive. Estimările arată o creștere de aproximativ 0,7% în 2025 și de circa 1% în 2026, susținută mai ales de investițiile publice și de fondurile europene”, a afirmat Bolojan.

În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorbție mai bună a fondurilor europene, a adăugat el.

„În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii. De aceea, este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-49 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung”, a transmis Bolojan.

În același timp, creșterea competitivității economiei rămâne o prioritate, a adăugat acesta.

„Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administrație eficientă, reguli clare și un stat modern și digitalizat. Reformele și investițiile în curs, susținute inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate aceste măsuri contribuie la scăderea costurilor pentru companii și la un mediu economic mai predictibil. În paralel, România accelerează implementarea programelor de investiții finanțate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport și în modernizarea rețelelor electrice, domenii care influențează direct costurile logistice, securitatea energetică și competitivitatea firmelor”, a explicat Bolojan.

Acesta a evidențiat și faptul că studiul OCDE arată atât progresele pe care le-a făcut țara noastră în ultimii ani, cât și domeniile în care mai avem de lucru și este un reper important pentru reformele care trebuie implementate.

„România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanțele publice și politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătățim colectarea și să folosim mai eficient banii publici. În același timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflația se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă și mai rezistentă”, a susținut Bolojan.

Premierul a punctat importanța pentru România a obiectivului de aderare la OCDE.

„La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, România își propune ca în 2026 să atingă un nou obiectiv: aderarea la OCDE”, a declarat Bolojan.

La finalul discursului, premierul le-a mulțumit secretarului general al OCDE și reprezentanților organizației pentru colaborarea avută cu autoritățile române și a subliniat progresele reușite de România în procesul de aderare.

„Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete. Și sper că împreună, în următoarele luni, vom reuși să parcurgem și aceste etape”, a spus Bolojan.

El a subliniat că în materia aderării la OCDE a existat un acord din partea tuturor forțelor politice.

La 27 februarie 2026, secretarul de stat în MAE și coordonatorul procesului de aderare a României la OCDE, Luca Niculescu, anunța că România a primit cel de-al 22-lea aviz formal pentru aderarea la organizație, dintr-un total de 25 pe care țara noastră le are de îndeplinit pentru a finaliza aderarea. Cel de-al 22-lea aviz a venit din partea Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE.

Aderarea României la OCDE (cronologie și etape)

România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 și noiembrie 2012, și a reînnoit-o în 2016 și 2017.

România a fost invitată oficial să adere la OCDE, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru, la data de 25 ianuarie 2022. În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat roadmap-ul de aderare, pentru care România are 25 de comitete tehnice care evaluează conformitatea cu standardele OCDE, scriu site-urile mae.ro și gov.ro/.

La 26 ianuarie 2022, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a condus prima ședință a Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea în OCDE.

În 28 ianuarie 2022 se lansa Studiul Economic pentru România al OCDE, la Palatul Victoria, în contextul vizitei pe care secretarul general, Mathias Cormann, a efectuat-o în România, la scurt timp după decizia Consiliului OCDE de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderare a țării noastre la acest for interguvernamental.

Foaia de Parcurs pentru Aderare (Accession Roadmap) a României la OCDE a fost adoptată în cadrul sesiunii de final a reuniunii ministeriale a Consiliului OCDE, din 10 iunie 2022. Foaia de parcurs cuprinde lista cu comitetele sectoriale care evaluează conformitatea cu legislația și practicile OCDE. Principalele domenii din Foaia de parcurs în care au loc evaluări tehnice ale comitetelor OCDE vizează: Reforma structurală, Comerțul și investițiile, Dezvoltarea durabilă și incluzivă, Guvernanța, Mediu, biodiversitatea și clima, Digitalizarea și Infrastructura, conform mae.ro.

La cea de-a patra ședință a Comitetului interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE, condusă de premierul Nicolae Ciucă, la 13 septembrie 2022, s-a convenit ca procesul de aderare să fie coordonat în plan intern în două formate de lucru, atât la nivel de șef de instituții, în formatul Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE, cât și la nivel tehnic, în formatul unui Task Force interinstituțional.

La 15 decembrie 2022, România a depus la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la Paris, prin premierul Nicolae Ciucă, memorandumul inițial privind accederea țării noastre la OCDE.

În 12 martie 2024, a avut loc lansarea Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE, în prezența secretarului general al organizației, Mathias Cormann. Cu acel prilej, Guvernul a apreciat că un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anticorupție, se mai arată pe gov.ro/.

În 15 septembrie 2025, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a afirmat că România intră în etapele finale ale aderării la organizație, amintind că 15 din 25 de comitete au adoptat concluzii pozitive privind acest proces. De asemenea, a arătat că o analiză finală va fi prezentată în martie, anul viitor (n. r. 2026).

OCDE (date generale)

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este un for interguvernamental, continuator al fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE, 1948), care are scopul de a identifica, disemina și evalua aplicarea politicilor publice optime pentru asigurarea creșterii economice, prosperității și dezvoltării durabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global, conform mae.ro.

Sediul Organizației se află în prezent la Paris, iar actualul secretar general al OCDE este Mathias Cormann.

OCDE reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic, din America, Europa și Asia-Pacific. Cei 38 de membri ai OCDE (dintre care majoritatea europeni – 23) sunt state ce dețin peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe, se arată pe https://gov.ro/.

Statele membre ale OCDE sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Regatul Unit, SUA,

„Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut în acea perioadă. Vă mulțumesc pentru Studiul Economic”, a afirmat președintele Nicușor Dan.