Mihai Bundoi, Philip Morris România: Pentru a eradica fumatul, politicile tradiționale de control al tutunului trebuie completate cu abordări pragmatice

Reducerea efectelor negative asociate fumatului nu este un concept nou, ci o abordare validată științific, aplicată deja cu succes în mai multe țări. Exemple precum Suedia și Japonia arată că adoptarea pe scară largă a unei abordări pragmatice a sănătății publice poate reduce semnificativ prevalența fumatului – până la 5% în Suedia și cu peste 40% în Japonia în mai puțin de un deceniu.
Mihai Bundoi, Head of Scientific and Medical Affairs, Philip Morris România, explică pentru Q Magazine cum pot beneficia fumătorii de alternative mai puțin nocive și care este rolul colaborării dintre industrie și comunitatea științifică.

• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român

Să reducem riscurile!

V-aș ruga să explicați pentru cititorii Q Magazine conceptul de reducere a efectelor negative asociate unor comportamente nocive și cum se aplică el în contextul diverselor adicții moderne – alcool, zahăr, fumat, ecrane?

Conceptul de harm reduction reprezintă un set de strategii, politici și abordări pragmatice, care urmărește să minimizeze efectele negative ale unor comportamente considerate dăunătoare, fără a impune neapărat renunțarea completă la acestea. Nu l-a inventat Philip Morris International (PMI) sau altă companie, ci comunitatea științifică internațională.

Aplicat inițial în domeniul adicțiilor, harm reduction a fost menționat pentru prima dată în 1926, odată cu Rollstone Act, lege britanică privind prescrierea de opioide.

Începând cu anii ’60, odată cu creșterea consumului de droguri și apariția HIV/SIDA, conceptul a căpătat amploare.

Astăzi, harm reduction este prezent în viața cotidiană: centura de siguranță, airbagurile, echipamentele de protecție sau campaniile de vaccinare sunt exemple concrete. În sănătatea publică, se aplică și în gestionarea consumului de alcool, tutun, zahăr sau în combaterea dependenței de tehnologie.

Considerată o abordare empatică și realistă, harm reduction este eficientă mai ales acolo unde abstinența nu este o opțiune imediată. Un exemplu concret în care abordarea de reducere a riscurilor a fost aplicată integrat, cu rezultate notabile, este modul în care anumite state au calibrat politicile fiscale pentru a încuraja schimbarea de comportament. Aici fiscalitatea devine nu doar un instrument economic, ci și un instrument de sănătate publică.

În politicile moderne de sănătate publică, fiscalitatea este tot mai des invocată ca instrument de orientare a comportamentului. Cum evaluați rolul taxării în reducerea efectelor nocive ale fumatului și există exemple care pot servi drept reper?

Atunci când taxarea ține cont de riscuri, fiscalitatea devine un instrument de sănătate publică, nu doar de echilibru bugetar. În controlul tutunului, structura accizelor poate accelera sau, dimpotrivă, încetini tranziția fumătorilor adulți către produse cu un profil de risc mai redus. Un exemplu foarte bun este Suedia. Aceasta a reușit ceea ce multe state doar își propun: reducerea semnificativă a fumatului – la circa 5%, potrivit celor mai recente date. A aplicat accize mai scăzute pentru produse considerate cu risc redus, precum snus-ul sau alte alternative fără fum, menținând totodată un nivel ridicat de taxare pentru țigările combustibile. Abordarea a încurajat tranziția conștientă a fumătorilor, a stabilizat piața și a limitat comerțul ilicit – fenomen adesea alimentat de suprataxarea uniformă.

Din perspectiva sănătății publice, este esențial să subliniem că produsele provenite din comerțul ilicit pot prezenta riscuri semnificativ mai mari pentru consumatori.

Aceste produse, nefiind supuse unor controale de calitate riguroase, pot conține substanțe periculoase sau contaminanți necunoscuți.

Laboratorul nostru din Kutná Hora, Cehia, analizează în mod regulat mostre de produse suspecte provenite de pe piața neagră. Rezultatele acestor analize sunt extrem de îngrijorătoare și evidențiază pericolele reale pentru consumatori. Tocmai de aceea, este esențial ca politicile fiscale naționale să descurajeze produsele ilegale, fără a penaliza alegerile în cunoștință de cauză ale consumatorilor.

România a început deja să adopte o abordare care, în linii mari, reflectă filosofia suedeză – diferențierea fiscală în funcție de profilul de risc. Există deja un cadru de accizare distinct pentru produsele fără ardere, ceea ce arată o recunoaștere a reducerii riscurilor.

Este un pas important, care trebuie consolidat prin coerență, predictibilitate în timp și adaptare la evoluția științifică. Într-un context european în care comerțul ilicit rămâne o provocare majoră, o politică fiscală previzibilă, diferențiată și bine fundamentată poate sprijini eficient obiectivele de sănătate publică.

Numărul fumătorilor crește în România

În privința fumatului, deși toată lumea pare să știe că e dăunător, vă rog să reamintim riscurile asociate fumatului?

Fumatul rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică, care afectează peste un miliard de oameni la nivel global.

În România, peste 4 milioane de persoane fumează, iar numărul este în creștere.

Fumatul afectează aproape toate aparatele și sistemele corpului, de la piele, dinți și sănătatea orală până la plămâni, inimă, vase de sânge, stomac, precum și sistemul reproducător. Fumatul este unul dintre principalii, dacă nu cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile din care fac parte afecțiunile  cardiovasculare, pulmonare și cancerul. Fumatul pasiv, la rândul său, pune în pericol sănătatea celor din jur, în special a copiilor și femeilor însărcinate.

Când o țigară este aprinsă, temperatura ajunge la 900°C, generând peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care circa 100 sunt asociate direct cu boli grave.

Deși adesea demonizată, nu nicotina este principala cauză a acestor afecțiuni, ci substanțele rezultate din arderea tutunului. Această realitate a dus la dezvoltarea unor produse alternative care elimină arderea și, implicit, fumul – cu scopul de a reduce riscurile pentru fumători. Ideea centrală: separarea administrării nicotinei de inhalarea fumului.

Aș vrea să insistăm asupra acestui alcaloid, nicotina, și asupra efectelor utilizării unor produse care conțin nicotină? Este nicotina cancerigenă?

Nicotina nu este lipsită de riscuri și creează dependență. Ea este unul dintre principalele motive pentru care oamenii continuă să fumeze sau să folosească produse cu nicotină, împreună cu alți factori, cum ar fi aspectul social  și ritualul. Așa cum am menționat deja, nicotina nu este cauza principală a bolilor asociate fumatului. Aspect foarte important, nicotina nu este cancerigenă – ea nu se află pe nicio listă de carcinogeni a organismelor internaționale care clasifică substanțele carcinogene, precum Asociația Internațională pentru Cercetare în Cancer (WHO / IARC) sau FDA (Food and Drugs Administration) din SUA.

Nicotina, un alcaloid natural prezent în planta de tutun, acționează asupra creierului prin eliberarea de dopamină și alți neurotransmițători, ceea ce explică efectul său adictiv. Totuși, dependența este reversibilă, iar milioane de oameni reușesc anual să renunțe la fumat – cea mai bună alegere pentru sănătate.

Mulți fumători nu știu că există alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional. Lipsa accesului la informații corecte sau expunerea la dezinformare îi împiedică să facă alegeri informate. În acest context, Philip Morris International își asumă rolul de a informa publicul larg și de a furniza date științifice solide despre reducerea riscurilor și despre produsele fără fum, pentru a sprijini profesioniștii din sănătate și factorii de decizie în lupta împotriva fumatului.

Sfatul PMI: Nu vă apucați de fumat!

Care sunt diferențele esențiale dintre țigările clasice și alternativele fără fum?

Noi le recomandăm cu tărie celor care nu fumează să nu se apuce. Celor care fumează le recomandăm să se lase, iar adulților care continuă să fumeze le oferim posibilitatea de a alege, în deplină cunoștință de cauză, alternative cu potențial de risc redus pentru sănătatea lor. Și aici ne referim la produsele fără fum, inclusiv produsele din tutun încălzit, cum ar fi IQOS. Astăzi, fumătorii adulți care nu renunță au o varietate destul de mare de alternative la fumat dintre care să aleagă.

Spre deosebire de țigări, aceste produse funcționează fără ardere, ceea ce înseamnă absența fumului și a particulelor solide de carbon. Deși nu sunt lipsite de riscuri, ele pot reduce semnificativ nivelul substanțelor dăunătoare comparativ cu fumul de țigară.

PMI oferă o gamă largă de produse fără fum, fundamentate științific, adaptate preferințelor și nevoilor consumatorilor. Pe lângă IQOS, lider global în segmental tutunului încălzit, portofoliul include și ZYN – pliculețe cu nicotină fără tutun. Am dezvoltat produse din categorii diferite pentru că suntem conștienți că nu poate exista doar un singur produs cu care să convingem fumătorii să facă tranziția la alternativele fără fum. Oferim în mod constant soluții inovatoare, în linie cu cele mai recente progrese ale tehnologiei.

Cum sprijină știința și inovația PMI tranziția către un viitor fără fum și ce dovezi susțin eficiența produselor fără fum?

Trăim în epoca tehnologiei, iar știința este principalul nostru aliat.

La PMI lucrăm la dezvoltarea și evaluarea științifică a produselor fără fum de peste 20 de ani, iar în acest scop au fost investite resurse substanțiale, peste 14 miliarde de dolari cu începere din 2008.

Peste 1.500 de oameni de știință, medici, farmaciști, bioingineri, chimiști, ingineri și tehnicieni, contribuie la extinderea unui portofoliu inovator, cu un obiectiv clar: un viitor fără fum.

Atunci când sunt realizate la standarde adecvate, produsele fără fum fundamentate științific au potențialul de a fi mai puțin dăunătoare decât continuarea fumatului. Tehnologia permite livrarea nicotinei fără ardere, ceea ce reduce și expunerea la substanțe toxice.

Atunci când deciziile se bazează pe dovezi științifice, sunt șanse mari să se producă o schimbare pozitivă. Guvernele și autoritățile publice au un rol crucial în informarea corectă a populației și în facilitarea accesului la alternative mai puțin nocive decât țigările. O abordare pragmatică a sănătății publice este în interesul tuturor și permite fumătorilor care nu renunță să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la sănătatea lor și să aibă acces la alternative mai puțin nocive decât țigările. Accesul la informații corecte este dreptul nostru. Cu cât ajungem mai repede la un viitor fără fum, cu atât mai bine pentru consumatori, pentru societate şi pentru sănătatea publică.

Cum colaborează PMI cu comunitatea științifică internațională pentru a valida rezultatele cercetărilor sale? Dar cu comunitatea medicală românească?

Philip Morris International comunică cu comunitatea științifică internațională prin intermediul platformei PMI Science, unde publică atât cercetările proprii privind produsele fără fum, cât și cele făcute de entități independente, promovând transparența și accesul deschis la date. Toate aceste studii sunt făcute fără excepție în centre de cercetare acreditate, în clinici și în universități medicale, după standardele de calitate și după procedurile unanim acceptate în industria farmaceutică.

Compania încurajează evaluările independente ale studiilor sale de către cercetători externi și utilizează metode științifice riguroase, precum teste in vitro și in vivo, studii clinice controlate și analize bazate pe date reale din sistemele medicale.

În România, PMI este într-un dialog permanent cu autoritățile de reglementare și cu profesioniști din domeniul sănătății. Astfel, le punem la dispoziție cercetările noastre și rezultatele studiilor, din dorința legitimă de a aduce o îmbunătățire a stării de sănătate publică.

PMI are date relevante

Care sunt principalele măsuri de control al tutunului implementate de autorități în ultimii ani și ce rezultate au avut?

România, ca și restul Europei, are o strategie clară de control al tutunului și al fumatului, axată pe renunțare, prevenție și protecția fumătorilor pasivi și a tinerilor. Totuși, politicile tradiționale par să-și fi atins limitele. Pentru a accelera scăderea fumatului, este nevoie de reglementări moderne, bazate pe știință, care să includă și produse alternative cu risc redus.

PMI pune la dispoziția autorităților și comunității medicale date științifice solide și susține integrarea abordării de tip harm reduction în politicile publice. Miza este dublă: îmbunătățirea sănătății populației și reducerea presiunii financiare asupra sistemului sanitar.

Într-o societate în care oamenii sunt tot mai informați și mai puțin dispuși să urmeze interdicții, politicile eficiente trebuie să fie flexibile, realiste și adaptate comportamentelor actuale. Interzicerea fără alternative duce adesea la migrarea către piața ilicită, cu riscuri majore pentru sănătate și economie.

Cum abordeaza alte țări această problemă? Ce ne puteți povesti despre experiențele lor?

Tot mai multe state realizează că măsurile antifumat dure – precum creșterea excesivă a prețurilor – nu dau rezultatele așteptate. În loc să reducă fumatul, acestea împing consumul în zona ilicită. Franța este un exemplu relevant: una din două țigări fumate provine din piața neagră. Rezultatul? Lipsa controlului de calitate, pierderi economice masive și riscuri sporite pentru sănătatea consumatorilor. În ciuda acestor măsuri restrictive, prevalența fumatului rămâne ridicată – aproximativ 30% – iar scăderea anuală este de doar 0,1%. Aceste date arată că interdicțiile, fără alternative viabile și reglementări inteligente, nu sunt suficiente pentru a combate eficient fumatul.

Pentru a eradica fumatul, politicile tradiționale trebuie completate cu soluții pragmatice. Tot mai multe guverne recunosc că adoptarea alternativelor fără fum de fumătorii adulți poate reduce mai rapid daunele asociate fumatului decât interdicțiile și suprataxarea. Suedia și Japonia sunt exemple relevante: prin adoptarea pe scară largă a produselor alternative, au redus semnificativ prevalența fumatului – până la 5% în Suedia și cu peste 40% în Japonia în mai puțin de un deceniu. Alte țări, precum Marea Britanie, Germania, Belgia sau SUA, au evaluat datele științifice și au concluzionat că produsele din tutun încălzit sunt considerabil mai puțin dăunătoare decât țigările clasice. Inclusiv FDA a confirmat că aceste produse pot contribui la protejarea sănătății publice, dacă fumătorii fac tranziția completă. În Europa, țări precum Grecia, Italia, Elveția sau Cehia au integrat deja această abordare în politicile lor de sănătate publică. Concluzia este clară: pe lângă prevenție și renunțare, reducerea riscurilor prin informare corectă și acces la alternative mai puțin nocive este esențială pentru un progres real în sănătatea publică.