Mihai Sturzu: O iau de la capăt!

Ați demisionat din PSD. Încotro o veți lua acum?

Bineînțeles, știam ce fac atunci când l-am criticat pe Liviu Dragnea, și la Congresul PSD, și la cel al TSD: o iau de la capăt, de jos, cu lucruri punctuale. Ca totdeauna, cred că jobul meu, ca parlamentar, este în primul rând să mă ocup de legi și mi-am asumat o cauză care ține de orașul în care am copilărit și am crescut, Brașov. Este vorba de celebrul aeroport, care se poate face, cu un amendament la legea bugetului și costuri mai mici decât v-ați putea închipui. De data asta, nu mai mizez pe susținerea PSD ca partid, dar vreau mai mult de atât. Sper să obțin susținerea tuturor politicienilor din zona Brașovului, fiindcă am studiat și pot să vă spun în cunoștință de cauză: aeroportul din Brașov nu este o trăsnaie din categoria patriotism loacal, ci un proiect benefic, care creează prosperitate.

Ați vrut să exploataţi politic emoţia dezastrului de la Colectiv, cum a dezvăluit Liviu Dragnea?

Da, am vrut – și am vrut să o exploatez cu un an înainte ca dezastrul de la Colectiv să se petreacă, începând cu primele mele luări de poziție de după alegerile din noiembrie 2014, când spuneam că politicienii trebuie să țină cont de tineri și în general de acea parte a României neafiliată politic, care a schimbat rezultatul alegerilor prezidențiale. Vorbind serios, cel mai tare mă doare că domnul Liviu Dragnea s-ar putea să nu fi fost nici măcar rău intenționat cu acuzațiile lui, s-ar putea ca asta să fi înțeles el din tot ce i-am spus. Eu am fost la el după protestele care au urmat dezastrului și i-am spus că, pentru a-și păstra legitimitatea, PSD-ul trebuie să țină cont de vocea străzii. În România, vocea străzii este mai articulată politic decât politicienii, ceea ce este o nenorocire pentru aceștia din urmă. De la protestatari te aștepți să susțină niște obiective fie difuze, fie punctuale, dar partea programatică ar trebui să aparțină politicienilor de profesie. Dar, din nou, la noi, programele și obiectivele formulate de stradă sunt mai operaționale și mai pertinente decât pozițiile politicienilor. Nu cred că pot fi acuzat de oportunism dacă am susținut – și susțin – că politicul trebuie să audă și foarte adesea chiar să asculte societatea civilă în România. Cum a ajuns Liviu Dragnea de la toate aceste lucruri, pe care le-am afirmat și în public, și în partid, la exploatarea emoțională a tragediei de la Colectiv –, nu știu.

Ceea ce se întâmplă în stradă este benefic și regenerator pentru politica românească

I-aţi reproșat liderului Liviu Dragnea că nu demisionează… Credeţi că va candida la noile alegeri parlamentare, chiar dacă va fi condamnat cu suspendare?

I-aș dori, pentru binele lui însuși și al PSD, să nu facă asta. Însă nu știu ce planuri are.

Căror alţi lideri PSD le reproşaţi nerespectarea criteriilor de integritate adoptate public?

Căutați în știrile legate de DNA și veți găsi. Eu nu voi pomeni alte nume, fiindcă din punctul de vedere al integrității, celor 14 vicepreședinți din formula actuală a PSD li se pot reproșa mai puține decât unor lideri anteriori. Cea mai mare problemă a PSD este în momentul de față că are un lider cu probleme, pe Liviu Dragnea, și tocmai de aceea am ridicat problema lui Liviu Dragnea.

Este capabil tineretul social democrat să fie la fel de unit, de puternic şi de „revoluționar” precum publicul tânăr de dreapta?

Se vede cu ochiul liber că nu. Avem două stângi în România, cea din stradă, contemporană, intelectuală, urbană, dar fără expresie propriu-zis politică, și cea din PSD, cu reprezentare parlamentară, cu acces la mecanismele statului, dar care abdică prea des de la obiectivele stângii. În privința dreptei, nu sunt de acord cu dumneavoastră, nu există un tineret de dreapta unit și revoluționar. „PDL-PSD, aceeași mizerie” și toate variantele lui au fost mult prea prezente la proteste ca să mai putem spune că tineretul din stradă susține partidele de dreapta. Lucrurile astea se întâmplau pe vremea vechii Piețe a Universității, când manifestanții erau apropiați de partidele istorice. Acum, dimpotrivă, stânga și dreapta parlamentară au tot mai multă legătură cu curentele de idei din societatea civilă, iar asta delegitimează partidele politice mai tare decât o fac problemele de corupție.

Un tren care sosește în gară la timp nu interesează pe nimeni

Guvernul Ponta a demisionat la presiunea străzii. Ați fost la Universitate în acele seri? Îi știți pe tinerii societăţii civile? Credeți în sinceritatea lor?

Am fost la Universitate, cu Delia Matache și Florin Grozea, în săptămâna imediat următoare tragediei de la Colectiv. Voiam să văd cu ochii mei ce se întâmplă și a fost foarte util pentru mine, chiar dacă la un moment dat vreo două personaje de vârsta a doua m-au luat la întrebări. O spun din nou, pentru a nu știu câta oară, ceea ce se întâmplă în stradă este benefic și regenerator pentru politica românească, orice-ar înțelege, sau s-ar face că înțelege, Liviu Dragnea din aceste afirmații.

În privința societății civile, am căutat apropierea cu ea indiferent de vârstă, pentru toate proiectele politice pe care le-am dus la bun sfârșit. Prevederea legislativă privind formarea partidelor cu trei membri am preluat-o de la Asociația pentru Minți Pertinente din Târgu Mureș, Legea voluntariatului am făcut-o împreună cu Federația VOLUM, în chestiunile referitoare la accesul liber la informație mă întâlnesc cu specialiști de profil. În România există prejudecata că politicienii trebuie să se țină la distanță de societatea civilă pentru a nu deveni marionetele unor grupuri de lobby, ideea asta a fost indusă de fostul președinte Băsescu, dar la felul cum stăm, în momentul de față este exact pe dos, politicienii păcătuiesc fiind paraleli cu specialiștii, grupurile de interese (în sens legitim, transparent, și nu mafiot), categoriile sociale și profesionale ale României.

Spuneți-ne ce nu s-a văzut de-a lungul timpului… din PSD! Care sunt taberele, ideile, polii de putere, mizele, interesele?

Știu că aici ați dori povești de culise, dar trebuie să vă dezamăgesc. Ceea ce se vede prea rar din PSD este forța formidabilă a acestui partid de a face ce trebuie, atunci când dorește să facă asta. Am stat atâta vreme în PSD fiindcă mi-a fost clar că numai cu ajutorul unui partid mare îmi pot pune în aplicare ideile politice – din care am amintit legea voluntariatului și partidele politice cu trei membri. Credeți că aș fi putut face așa ceva ca independent? Pentru a-ți impune astfel de idei trebuie mai întâi să lupți în partid, ca să determini un vot în direcția pe care o dorești, iar eu îi sunt recunoscător PSD-ului fiindcă m-a ascultat și mi-a preluat ideile, de câte ori a făcut-o. În presă asemenea lucruri se văd mai puțin – și nu mă înțelegeți greșit, știu că este normal să fie așa, am terminat și eu Jurnalismul și acolo ni se spune că un tren care sosește în gară la timp nu interesează pe nimeni.

Care va fi viitorul lider al PSD?

În niciun caz Liviu Dragnea. Liviu Dragnea este expresia a ceea ce e vechi în PSD, o stopare a unei reforme absolut necesare. Nu există în momentul de față un lider în jurul căruia să se adune tendințele reformiste, dar să vă spun o poveste de culise: la Congresul PSD, eu am pierdut cu 1050 de voturi funcția de vicepreședinte. Aceste voturi dau o indicație despre curentul minoritar, care, da, e minoritar, dar masiv. Pentru binele PSD, eu cred că epoca Dragnea este una de tranziție, care nu va dura mult. Știu că PSD are o forță de regenerare remarcabilă, care vine din filiale, de la simplii membri, și a dovedit-o de nenumărate ori până acum. Îi doresc să se modernizeze cât mai repede, fiindcă îi va fi cu atât mai greu cu cât o va face mai târziu.

De ce PSD nu catalizează intelectuali, profesori, lumea cultă… care se duce, inexplicabil, la dreapta, alături de Băsescu, liberali, PDL-işti!

Ruptura dintre PSD și intelectuali este o poveste dureroasă, care datează de 25 de ani, de când predecesorul PSD a fost implicat în mineriade. Studenții bătuți atunci de minerii cărora domnul Ion Iliescu le-a mulțumit au devenit intelectuali cu acte în regulă și doctorate neplagiate, nu prea au cum să fie fani PSD. Mai trist este faptul că intelectualii de la noi se situează, ca în toată lumea, pe poziții anti-corupție, pro-cultură, care tradițional sunt de stânga. Ceea ce numim dreapta, în România, a preluat aceste poziții și a obținut susținerea intelectualității. Cred că acum rănile trecutului se pot vindeca. De aceea am cerut PSD și domnului Ion Iliescu să prezinte scuze publice pentru mineriade. Iar dacă PSD nu va întineri ca partid de stânga, eu sunt convins că ideile de stânga își vor găsi în  orice caz expresie într-o forță  politică.

Veţi candida anul viitor? Pe listele cui?

Nu am luat o decizie, ar fi și prematur, și imatur s-o fac. Va trebui, în primul rând, să mă legitimez ca independent și să văd cine vine alături de mine. Voi vorbi despre toate acestea atunci când cuvintele mele vor avea acoperire.

“Legile Sturzu”

Mihai Sturzu a promovat în Parlament modificarea Legii Partidelor care permite înființarea unui partid cu doar trei membri, dar şi Legea Voluntariatului. Prima lege modifică din temelii establishment-ul politic din România pentru că deschide drumul participării la viața politică. Până la această modificare, pentru înființarea unui partid politic era nevoie de 25,000 de membri.

Legea Voluntariatului aduce trei lucruri importante și noi în activitatea de voluntariat:

A. Recunoaște perioadele de voluntariat drept experiență profesională (acces mai ușor la locuri de muncă).

B. Introduce contractul de voluntariat între organizația gazda și voluntar (scoate la suprafață munca la negru „deghizata” în voluntariat)

C. Introduce „Certificatul de voluntar”.