Moldova. Haosul şi impunitatea

Dacă nu ar fi adevărat, ar fi o simpatică poveste demnă de Vestul sălbatic. Este însă o situaţie ubuescă, definită de actorii misterioşi ai unei poveşti cu ruşi, oligarhi, bănci, un miliard de dolari (sau poate mai mult, sau mai puţin, depinde de cine povesteşte), o furgonetă care dispare în ceaţă, cu tot cu documentele din ea… un stat jefuit la propriu şi la figurat.

Miliardul lipsă

Moldova, cel mai sărac stat din Europa, a pierdut, în doar câţiva ani, aproximativ un miliard de dolari, deci 15% din PIB. Moldovenii, buimăciţi încă după finalul alegerilor legislative din 30 noiembrie 2014, care aveau să instaureze o a treia Alianţă proeuropeană (Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat, Partidul Liberal), au aflat în 4 decembrie 2014 că din principalele bănci ale ţării – Banca de Economii a Moldovei, Unibank şi Banca Socială – a dispărut din senin un miliard de dolari. Credite neperformante, toxice, acordate unor particulari, dar şi unor societăţi din străinătate, a căror urmă dispare subit. Deci vor fi irecuperabile. Dintre aceste bănci, BEM are un capital majoritar privat. Mai mult, după ce până în vara anului trecut statul era majoritar, din septembrie a devenit minoritar, cedând controlul, în urma unei emisii suplimentare de acţiuni, filialei băncii ruseşti, VneşEkonomBank. Preşedintele Consiliului de Administraţie al acesteia este primul ministru Dmitri Medvedev.

În momentul preluării pachetului de 25% din acţiuni, atât presa din Moldova, cât şi cea din România relataseră pe larg afacerea. Începea, atunci, ceea ce astăzi analistul Armand Gossu numeşte „povestea horror a Parteneriatului Estic – Moldova”. Nemulţumiţi de alegerile proruse efectuate de moldovenii care ceruseră la Bruxelles dreptul de a privatiza, de a liberaliza (?!), europenii pun presiune pe guvernul de la Chişinău, iar Iurie Leancă, atunci prim-ministru, anunţă în 4 decembrie 2014 demararea unei anchete internaţionale şi a unei anchete naţionale, penale.

Manifestații de stradă

Între timp, noul guvern Gaburici primeşte rezultatul anchetei efectuate de compania Kroll, însă în cadrul unei ședințe cu uşile închise: în afacerea miliardului dispărut este vorba de spălare de bani, de politicieni implicaţi, de sume de bani care au ajuns în conturi bancare din Letonia, Scoţia, Marea Britanie şi Rusia. Nu există urme deoarece documentele au ars… Presa începe să publice primele informaţii, iar preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, decide să publice pe blogul său întregul raport: începuseră primele manifestaţii. Moldovenii, furioşi, cereau numele vinovaţilor, ale hoţilor, demisia guvernului, a preşedintelui Moldovei, demisia guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei. „Ne vrem ţara înapoi!”, strigau manifestanţii reuniţi sub numele unei platforme civice Da, „Dreptate şi adevăr”.

Manifestaţiile continuă, iar din 6 septembrie 2015, în faţa Guvernului, sunt instalate corturi în care protestatarii au început, cu anduranţă, o altă viaţă. Lângă ei, spre Parlament, dar tot pe Bulevardul Ştefan cel Mare, au apărut manifestanţi aduşi de liderii stângii, Partidul Socialist şi Partidul Nostru, conduse de Igor Dodon respectiv Renato Usatîi. Alianţa pro-europeană de la putere este oare acuzată de coruperea ideii de integrare europeană? „Nu e aşa”, crede Pirkka Tapiola, şeful reprezentanţei misiunii UE în Moldova. „Ei nu confundă, dar sunt sătui. Vor adevărul şi vor vinovaţii. Sunt foarte dezamăgiţi şi foarte nemulţumiţi”. Şi pentru Stéphane Bridé, ministrul Economiei din Moldova, francez de origine, este clar că sistemul bancar moldovenesc este slab, deficient şi trebuie reformat. „Un climat instabil va alunga investitorii…”, afirmă Bridé. Evident. Dar nu numai investitorii, ci şi Europa, şi Banca Mondială, şi FMI.

„Are you aware that your country is highjacked?”

Este deja cazul, de fapt. Tabloul acestui început de octombrie la Chişinău este şi mai sinistru: primul ministru Chiril Gaburici şi-a dat demisia în iunie 2014, din cauza unei diplome false, noul prim-ministru Valeriu Streleț de-abia a fost instalat. Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, şi-a dat demisia, la presiunea străzii, dar şi a politicienilor. „Ajunseseră să pună pariuri între ei despre cine îmi spune mai des să-mi dau demisia…”, ne-a declarat acesta. „Eu refuz ca BNM şi eu personal să fim luaţi drept ţapi ispăşitori. Nu am încetat să semnalez problemele, şi nu am fost luat în seamă.” La un moment dat, un expert financiar l-a întrebat direct pe primul ministru Leancă, prin 2014 – „Are you aware that your country is highjacked?” – Nu a răspuns nimic. Cireaşa de pe tort? UE a îngheţat primăvara trecută toate fondurile europene şi mecanismele de ajutor, FMI a sistat orice program, Banca Mondială, la fel.

Într-o ţară izolată financiar şi paralizată, devalizată de un miliard de dolari, doar manifestanţii mai cred în Europa. Şi cei câţiva copii care îşi duc părinţii de mână la gară: vor să urce pentru câteva secunde în trenul de Bucureşti, trenul de Europa.