NATO devine „cameră de supraveghere” în regiune

Baltic Sentry, misiunea NATO pentru a proteja infrastructurile subacvatice sensibile ale țărilor membre în Marea Baltică, „monitorizează tot ceea ce se întâmplă” în regiune, a afirmat sâmbătă un comandant belgian, Erik Knockx, care participă la misiune, relatează AFP, preluată de Agerpres.

• Simina Tănăsescu: Am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente, care au fost desecretizate într-o mișcare fără precedent
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie

„Obiectivul nostru principal este să fim prezenți, să ne asigurăm că orice acțiune ilegală întreprinsă în această regiune este detectată”, a declarat comandantul Erik Knockx, care participă la operațiunea Baltic Sentry, lansată pentru o perioadă nedeterminată.

Obiectivul prezenței sporite a NATO în regiune este dezescaladarea tensiunilor după mai multe suspiciuni de acte de sabotaj orchestrate de Rusia, a subliniat el.

Mai multe cabluri subacvatice de telecomunicații și de alimentare electrică au fost avariate în ultimele luni în Marea Baltică.

„Funcționăm ca un fel de cameră de supraveghere”, a adăugat el.

Alte două nave, una franceză și cealaltă germană, participă la aceeași misiune ca și HNLMS Luymes, o navă olandeză cu personal belgian pe care se află comandantul Knockx.

Totuși, serviciile de securitate occidentale consideră că deteriorarea liniilor electrice și de comunicații de pe fundul Mării Baltice a fost cauzată mai degrabă de un accident decât de un sabotaj coordonat de ruși, relata recent The Washington Post.

Potrivit mai multor oficiali ai serviciilor de informații americane și europene, secționarea cablurilor subacvatice a fost cel mai probabil rezultatul unor accidente maritime, mai degrabă decât al unor acțiuni rusești deliberate.

Aceste incidente au ridicat suspiciunea că Rusia vizează infrastructura subacvatică în cadrul unei campanii mai ample de atacuri hibride în întreaga Europă, ceea ce a determinat consolidarea măsurilor de securitate.

În ziua de Crăciun, cablul submarin Estlink 2 a fost deconectat de la reţea. Incidentul s-a petrecut la mai puţin de o lună după ce alte două cabluri de telecomunicaţii au fost secţionate în apele teritoriale suedeze din Marea Baltică de o navă chineză.

Compania finlandeză de rețele Cinia anunța atunci că investighează un cablu de internet submarin rupt care leagă Finlanda de Germania – la doar o zi după ce un alt cablu de telecomunicații care circula între Lituania și Suedia a fost deteriorat.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a numit incidentul „sabotaj”, în timp ce omologul său finlandez, Antti Häkkänen, a declarat că Rusia are „dorința și capacitatea de a face sabotaj în Europa”. Häkkänen a îndemnat, de asemenea, NATO și UE să facă mai mult pentru a se proteja de amenințările hibride și pentru a apăra infrastructura submarină.

Postul suedez SVT a relata că au existat imagini din satelit care arată nava chineză Yi Peng 3 – care a acostat ultima dată într-un port rusesc, potrivit datelor marine – în apropiere în momentul în care cablurile au fost avariate. 

„Felicităm autorităţile finlandeze pentru acţiunea lor rapidă şi pentru reţinerea navei suspecte. Condamnăm cu fermitate orice distrugere deliberată a infrastructurii critice a Europei. Nava suspectă face parte din flota fantomă a Rusiei, care ameninţă securitatea şi mediul, finanţând în acelaşi timp bugetul de război al Rusiei. Vom propune măsuri suplimentare, inclusiv sancţiuni, pentru a viza această flotă”, declara la vremea respectivă vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, potrivit Digi24

Uniunea Europeană, prin intermediul aceluiași oficial anunța că va lua măsuri împotriva Rusiei și că NATO va mări patrulele marine în regiune.

„Oficialii occidentali afirmă că incidentul este similar altor operțiuni care denotă că Moscova își sporește războiul împotriva statelor membre ale NATO, scria The Wall Street Journal SUA).”, preluat de EurActive.

„Potrivit unor oficiali guvernamentali, Rusia este suspectată că ar fi orchestrat un nou act major de sabotaj în Europa, după ce două cabluri din fibră de sticlă, de pe fundul Mării Baltice, au fost tăiate la intervale scurte de timp în cursul acestei săptămâni.” arăta același site.
Acuzații similare au fost lansate de aproape toți oficialii UE, NATO, SUA și propagate de media internaținale, în ultimele luni.

„Este destul de absurd să continui să dai vina pe Rusia pentru orice, fără niciun temei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe de presă atunci. Dar cine să îl creadă?

Cu toate acestea, acum, oficiali din serviciile de informații citați de The Washington Post au declarat că investigațiile la care au participat SUA și peste jumătate din serviciile de informații europene nu au găsit nicio dovadă că navele comerciale suspectate că au târât ancore pe fundul mării, deteriorând cablurile de comunicații sunacvatice au făcut acest fapt intenționat sau la ordinele Moscovei.

În schimb, oficialii americani și europeni au declarat că dovezile adunate până în prezent, inclusiv comunicațiile interceptate și alte informații clasificate, indică accidente provocate de echipaje neexperimentate care operează la bordul navelor.