NATO, spre Est. Centru de comandă în România

Această forță este elementul central al Planului de Reacție Rapidă (Readiness action plan — RAP) aprobat vineri de șefii de stat din cele 28 de state membre. Planul include și pre-poziționarea unor echipamente militare și materiale în statele din flancul estic, astfel încât acestea să poată fi disponibile imediat în eventualitatea unei situații de criză.

Rasmussen a semnalat că noua forță va avea cartierul general într-unul din statele din flancul estic, iar Alianța Nord-Atlantică va menține în aceste țări ‘o prezență continuă’ pe bază de rotație. El a precizat că țări precum ‘Polonia, România și statele baltice și-au afirmat disponibilitatea de a găzdui pe teritoriile lor instalații’ ale acestei forțe multinaționale ca va fi compusă din forțe terestre, navale și aeriene, precum și din trupe speciale.

Dacă se va impune activarea forței de reacție rapidă, ea va putea intra efectiv în acțiune într-un interval de cel mult patru zile. Rasmussen a mai menționat că detaliile cu caracter strict militar ce privesc această forță urmează să fie stabilite.

‘Situația de securitate cu care ne confruntăm este mai imprevizibilă ca niciodată: Rusia atacă Ucraina și avem instabilitate în Orientul Mijlociu și în nordul Africii. În aceste vremuri tulburi, NATO trebuie să fie pregătită’, a punctat secretarul general al NATO într-o declarație acordată presei.

Rasmussen a sublinat că a fost adoptat și un pachet de 16 priorități, apărarea cibernetică fiind inclusă în strategiea NATO de apărare colectivă, pachet care reprezintă un mesaj şi către cei care atacă orice ţară membră a Alianţei: “Dacă vă gândiţi să atacaţi un singur membru, veţi suporta riposta întregii Alianţe”.
Oficialul a mai spus că în contextul în care Rusia atacă Ucraina, NATO trebuie să fie pregătită pentru a lua măsurile pentru a proteja aliaţii, subliniind că “politica ușilor deschise” a NATO va continua și vizează orice țară dorește să se alăture alianței.