Nu neapărat deoarece statul român ar avea ceva câştiguri materiale datorate „drepturilor de autor”, ci tocmai datorită insistenţei românilor de a-şi căuta în istorie valori şi simboluri de care duce lipsă în eternul cotidian.
Nicola Tesla, inventatorul de origine etnică certă (vlahă) dar de cetăţenie incertă, stârneşte şi azi multe controverse. Iar ele sunt de cel puţin două tipuri. Prima şi cea mai importantă este cât de mult a modificat sau a anticipat dezvoltarea lumii moderne prin invenţiile sale. A doua controversă este naţionalitatea sa. Cui îi aparţine Nicola Tesla? Legal vorbind el aparţine culturii tehnice americane, locul unde a reuşit totuşi să-şi dezvolte cele peste 700 de patente de invenții şi inovaţii. „Un om înaintea vremurilor sale” îl caracterizau americanii.
Nicola Tesla: un spirit balcanic
Formula As reuşeşte însă să surprindă sau să readucă în lumină o altă latură a personalităţii lui Nicola Tesla, o latură romantică a originilor sale. Articolul publicat în ultima ediţie descoperă o latură umană a marelui inventator, dar şi latura sa tristă (www.formula-as.ro). Într-un articol mai mult contemplativ, editorialiştii Formulei As, Claudiu Târziu şi Ciprian Sas încercă descoperirea originilor etnice ale marelui inventator, pornind de la originile sale vlahe. Cât de bine au reuşit rămâne să aprecieze cititorii, dar este cert că abordarea romantic-istorică este originală.
Cultura anglo-saxonă foloseşte termenul de „melting-pot”, un soi de „creuzet” al naţiunilor. Şi asta a şi fost zona Balcanilor la vremea naşterii lui Nicola Tesla, la 1856. Nicola Tesla s-a născut în Balcani (Croaţia) într-o familie de vlahi şi acestea sunt singurele două adevăruri care pot fi enunţate despre personalitatea lui. Faptul că în familie vorbea româneşte sau că a fost botezat în religia creştin-ortodoxă contează mai puţin pentru istoria pragmatică americană. Albanezi, români, sârbi, macedoneni, ba chiar şi greci şi bulgari şi-l arogă pe Tesla ca fiind reprezentant al naţiunilor lor, deşi, să recunoaştem niciunul din statele respective nu a făcut mai nimic pentru instruirea tânărului Tesla, cel care pleca în America în 1884, la 28 de ani.
„Tu unul nu primeşti nimic, pentru că eşti prea deştept!”…
…sunt vorbele spuse de unul dintre filantropii locali spuse lui Tesla (www.formula-ro).
Şi totuşi Tesla a primit recunoaşterea invenţiilor sale: proiectul Niagara, „neonul” şi iluminarea fosforescentă, bobina Tesla, generatorul de curent alternativ, telecomanda (televizorului de azi!), motorul asincron bifazat, studiul undelor tectonice, al semnalelor extraterestre, teoria comunicaţiilor globale, teoriile câmpurilor gravitaţionale sau teoria scutului anti-rachetă.
Enciclopediile oficiale îl privesc pe Nicola Tesla (sau Nicolae Teslea) ca pe un inventator de geniu, cel care i-a oferit pe tavă lui Marconi patentul radioului modern. Dacă el este român sau nu nici nu mai contează! Spiritul inventivităţii balcanice nu avea limite în acea perioadă, iar naţiunile, în acea vreme nu se diferenţiau după limba vorbită şi nici după religie, ci după ţeluri comune. Ceea ce nu se mai întâmplă azi în Balcani!
Henri Coandă îşi aminteşte întâlnirea cu Nicola Tesla: „Vezi, unul din românii foarte importanţi, care a schimbat poate toată viaţa omenirii, e un bănăţean!…”. (declaraţie a lui Dinu Ştefan T.Moraru, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, pentru www.inventatori.ro)
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
