Theodor Paleologu şi-ar dori alegeri primare după model american şi mai nou francez. “Mi-am dorit un sistem de primary elections, de alegeri primare. Exact ce s-a întâmplat în Franţa, unde Partidul Socialist şi-a desemnat candidatul (la alegerile prezidenţiale-n.r.) în cadrul unui proces electoral, la care au participat peste trei milioane de cetăţeni francezi. Iată că se poate şi în Europa, pentru că acesta era un model eminamente american”, a declarat la RFI vicepreşedintele PDL.
“Eu nu aş merge atât de departe, nu pentru candidatul la Preşedinţie, dar pentru candidaţi la nivel local. Să începem de la bază, asta este filosofia mea, să începem de la alegerile locale, municipale şi judeţene, să începem de jos, să ne desemnăm în acest fel candidaţii. Mai cu seamă în Bucureşti cred că un proces de alegeri primare ar fi de dorit, mai cu seamă alegeri primare deschise, adică alegeri primare la care să participe nu numai membri PDL”, explică liderul democrat-liberal.
Şi Cristian Preda scrie pe blog despre avantajele alegerilor interne. “Primul este democratizarea accesului la funcții. Candidaturile nu sunt stabilite de <executivul> de partid, ci de militanți și, uneori, de publicul larg. În cazul francez, au putut să voteze pentru a desemna candidatul socialist pentru Elysee atât membrii PS, cât și orice persoană care semna o declarație cum că aderă la principiile stângii”, spune Preda.
“Al doilea avantaj al alegerilor primare e legat de comunicare. Nimic nu e mai interesant pentru presă decât o competiție internă. Alegerile primare ocupă, de aceea, spațiul ziarelor și televiziunilor. Zile, săptămâni, luni organizațiile politice care recurg la alegerile primare au un loc în mass media, y compris în cele care au simpatii pentru adversari. Eu citesc Le Figaro și n-a fost zi fără un comentariu despre ce fac stângiștii care nu citesc Le Figaro”, mai susţine europarlamentarul.
“Cer de aproape doi ani organizarea unor asemenea alegeri și în PDL. Deocamdată, nu a ieșit mare lucru. Perseverez”, conchide Cristian Preda.
Actualul preşedinte de dreapta al Franţei, Nicolas Sarkozy, îl va avea ca principal contracandidat la alegerile prezidenţiale de anul viitor pe Francois Hollande, ales duminică, în urma unui scrutin intern cu două tururi, candidat al Partidului Socialist.
Rivala lui Hollande în aceste alegeri primare, organizate pentru prima oară de socialiştii francezi după model american, a fost Martine Aubry, actualul lider al socialiştilor. Ea şi-a recunoscut înfrângerea înainte chiar de a fi anunţate rezultatele finale.
În discursul în care şi-a revendicat victoria, Hollande – care a avut 56% din voturile exprimate de circa 2,7 milioane de persoane – a spus că îi va reprezenta pe cei care nu mai pot suporta politicile lui Sarkozy.
Sondajele de opinie sugerează că l-ar putea înfrânge pe actualul preşedinte, care nu şi-a anunţat însă în mod oficial candidatura pentru un nou mandat.















































