Prețurile cresc infernal, dar avem semne bune pentru sfârșitul anului

Inflația continuă să crească, deși Banca Națională a României (BNR)  face eforturi să o țină în frâu, prin politica de dobânzi.

Totuși, analiștii chestionați de qmagazine.ro previzionează o scădere a inflației către sfârșitul anului, deși avertizează asupra unor riscuri.

Citește și: De ce nu îi luăm banii lui Juncker

Eforturile BNR nu dau roade

Preţurile de consum în luna mai 2018 comparativ cu mai 2017 au crescut cu 5,4%, informează un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Nivelul este mai ridicat decât cel afișat în luna anterioară, de 5,2% (aprilie 2018 față de aprilie 2017).

BNR are pentru acest an o țintă de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual, respective o inflație între 1,5% și 3,5%. Obiectiv foarte ambițios, având în vedere valorile actuale.

În tentativa de a domoli escaladarea prețurilor, banca centrală a mărit de trei ori dobânda de politică monetară, de la începutul anului și până acum, de la 1,75% la 2,5%.

Creștere peste așteptări

Dar rezultatele întârzie să apară, iar românul de rând constată că trebuie să scoată tot mai mulți bani din buzunar atunci când merge la magazin sau achită facturile. Aceasta, în timp ce dobânzile de pe piață au crescut, afectându-i pe cei cu împrumuturi la bancă.

“Într-adevăr, inflația a crescut peste așteptările noastre, care se situau undeva între 5,2% și 5,3%, pe fondul majorării prețurilor la petrol, gaze, tutun”, a declarat pentru qmagazine.ro Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

El estimează că până în septembrie sau octombrie nivelul va fi “pe la 5 și un pic la sută”, urmând ca apoi să coboare spre 3,5%.

“În ce privește dobânda de politică monetară, anticipez că BNR va mai aplica o majorare de 0,25 puncte procentuale, până la 2,75%, apoi va urma o pauză”, a spus Dumitru.

Inflație mai mică în iunie

Și analistul economic George Vulcănescu prevede o scădere a inflației în perioada următoare.

“Au venit din urmă energia și gazele, trebuie văzut cât ar fi fost rata inflației fără prețurile reglementate – autoritățile au decis o majorare pe acest segment, de la 1 ianuarie. De asemenea, trebuie luată în calcul și influența cartofului, care apare sezonier în discuție, când se termină stocurile”, ne-a declarat Vulcănescu.

“Aș putea să fac un pariu că în iunie inflația anuală va coborî sub nivelul de 5,4%, înregistrat în mai”, a afirmat analistul.

Cartofii s-au scumpit în mai 2018 față de decembrie 2017 cu 17,5%, gazele cu 10,4%, iar energia electric a înregistrat un salt de numai 2,4%.

Noi nu cheltuim ca vesticii

Vulcănescu semnalează însă că la noi structura cheltuielilor diferă substanțial față de cea din Vest.

“La români, 80% din venitul mediu pe gospodărie, care se cifrează pe la 750 euro lunar, se duce pe utilități, taxe, mâncare, în timp ce la occidental nivelul este mult mai mic, pe la 20%. Tocmai de aceea, Eurostat folosește, pe lângă IPC (indicele prețurilor de consum), încă un instrument, IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum). IAPC include cumpărarea de mașini, imobile, vacanțe, respective cheltuieli care la occidental sunt frecvente, iar la noi, ocazionale”, a explicat analistul.

Potrivit datelor oficiale, rata anuală calculată pe baza IAPC a fost în mai de 4,6%, așadar cu 0,8 p.p. mai mică decât cea determinată pe baza IPC.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (iunie 2017 – mai 2018) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2016 – mai 2017), calculată pe baza IPC, este 3,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,6%.

Cine dictează politica monetară

Și Adrian Mitroi, profesor de economie la ASE, vede o scădere a inflației către finele lui 2018. El face o scurtă analiză a implicării Băncii Naționale în acest fenomen.

“Cea mai mare influență, peste 80% asupra citirii curente a inflației este din partea elementelor volatile – legume, carburanți, tutun. Acest vârf de inflație nu este persistent, pentru că nu este importat direct pe canalul cursului valutar, care a rămas relativ stabil, chiar favorabil. Elementele volatile sunt foarte puțin influențate de politica monetară. Politica monetară este puternic influențată de ciclul economic, iar bancherul central este cel mai preocupat, de fapt, de evoluțiile fiscale”, a declarat Mitroi.

“Sfârșitul anului va aduce o așezare în jurul palierului de inflație sub 4%, dacă alte evenimente negative (vulnerabilitate internă politică, eventual cumulată cu cea externă, economică) nu se vor manifesta permanent. Fără efectul hotărâtor al acestor inserții de volatilitate, inflația ar fi fost în termeni mult mai mici. Inflația curentă mare reflectă și un efect statistic de bază (creșterea de la o valoare mică apare mare) dar și elemente de volatilitate, nepermanente”, a mai spus profesorul de economie.

Riscurile skanderbergului politic

Acesta avertizează însă în privința riscurilor provocate de factorul politic.

“Ce este însă de îngrijorat este skanderbergul politic, care deși democratic și probabil folositor, din cauza prelungirii și a incertitudinilor, va induce modificări în condițiile economice generale – presiune pe curs, dobânzi, deficit și mai important, amânarea interesului investitonal privat dar și al statului”, a arătat Adrian Mitroi.

“Modificările plastice asupra acestor indicatori vor reduce sensibil din creșterea economică și se vor manifestă acolo unde este cel mai ușor, presiune pe dobânzi, finanțare mai scumpă pentru toți, așteptări inflaționiste în creștere, deși nejustificate. Pentru România este esențial echilibrarea surselor de creștere dinspre consum înspre investiții”, a mai spus profesorul.

El crede că “este prea târziu pentru multe investiții care ar fi trebuit să întoarcă deja rentabilitate economică și socială, iar dacă amânăm și mai mult revoluția investițiilor, decalajul economic (efect) al deficitului de infrastructură (cauza) va estompa toate eforturile noastre pentru un nivel de trăi mai bun, sustenabil”.