Primul om care a dat mâna cu Kamala Harris, ajunsă în România, a fost șefa de Protocol de la Cotroceni, Delia Dinu

Kamala Harris a ajuns la Bucureşti în jurul orei 13,20, fiind întâmpinată la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, de ambasadorul român în Statele Unite, Andrei Muraru și de oficiali ai ambasadei americane la București. Primul om cu care a dat mâna pe pământ românesc a fost Delia Dinu, consilier prezidențial și șef al Departamentului de Protocol al Președinției. În jurul orelor 17.30, vicepreședintele american a părăsit România.

• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni

După aterizare, vicepreședintele SUA s-a îndreptat direct către Cotroceni, unde a fost primită de Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii oficiale care a debutat cu intonarea imnurilor oficiale ale SUA şi României. De pe Aeroportul Otopeni au plecat trei mașini negre identice, Chevrolet suburban, cu numere de înmatriculare și steaguri identice pentru ca nu se putea identifica în care din cele trei mașini se afla vicepreședinta SUA.

Din delegaţia României prezentă la ceremonie au făcut parte premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, şi consilierii prezidenţiali Ion Oprişor şi Luminiţa Odobescu.

Klaus Iohannis şi Kamala Harris au avut convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, la finalul cărora au suținut declaraţii de presă comune.

Joi, înainte de a participa la reuniunea informală a Consiliului European, care s-a desfăşurat la Versailles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va discuta cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, despre postura NATO pe Flancul Estic, Grupul de luptă aliat care ar urma să fie găzduit de România şi despre soldaţii americani care au venit în ţara noastră.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, prezenţa la Bucureşti a vicepreşedintelui american Kamala Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul ferm al Statelor Unite de a susţine securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea administraţiei americane pentru abordarea responsabilă şi implicată a ţării noastre în contextul ameninţărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, precum şi în gestionarea fluxurilor de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară.

Kamala Harris a avut discuții la palatul Cotroceni cu Președintele Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și alți oficiali români Foto: Presidency.ro

Mulțumiri și asigurări

„Aș vrea să mă adresez direct poporului român, să mulțumesc poporului român din partea SUA pentru efortul său. Sub conducererea președintelui Iohannis, România a fost absolut extraordinară prin generozitatea și curajul pe care l-a arătat în acest moment, pentru întreaga lume. Bineînțeles că am văzut cum ați primit refugiații și știm dificultățile pe care le întâmpinați geografic.

Am avut astăzi o discuție foarte productivă cu președintele astfel încât să reîntărim parteneriatul nostru. Mulțumimim pentru leadership-ul președintelui, iar angajamentul SUA pentru Articolul 5 este absolut ferm.

Noi luăm foarte în serios acest lucru și înțelegem că un atac asupra unei țări NATO este un atac asupra tuturor. Suntem fermi în angajamentul nostru. Așa cum a spus și președintele Biden vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt aici pentru a întări acest angajament și pentru a mulțumi poporului român.

Puterea alianței noastre este acum mai mare decât oricând și apărăm integritatea teritorială a țărilor independente, în acest caz Ucraina. Tot ce trebuie să facem ca răspuns la războiul lui Putin este să rămânem aliați în cadrul NATO.” a spus vicepreședintele Statelor Unite.

„De la început, SUA au încercat să se angajeze în activităţi diplomatice în mod dinamic şi, din tot ce ştim şi din ce am fost martori, Putin nu a arătat nicio intenţie să se implice în acţiuni diplomatice. Am văzut acest lucru şi la conferinţa de la Munchen. Noi am menţinut activitatea noastră.

Am observat de la Putin minciuni, dezinformare şi activităţi de agresiune. Noi considerăm în continuare că diplomaţia este modalitatea de a se rezolva aceste probleme şi să ne asigurăm că aliaţii noştri sunt puternici şi că trebuie să existe consecinţe serioase pentru responsabilitate, în ceea ce priveşte ceea ce face Rusia. De aceea am aplicat sancţiuni importante. Bineînţeles, moneda rusă a căzut şi asta este încă o dovadă că măsurile pe care le-am luat sunt măsuri împotriva acţiunii revoltătoare a Rusiei”, a arătat Kamala Harris, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

Comentând explozia asupra maternității din Mariupol, vicepreședintele american a repetat că „orice atac intenționat asupra civililor este oribil și este o crimă.”

„Orice român poate fi liniștit”

„Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, cele mai tari din istoria noastră, datorită cărora fiecare cetățean român poate fi liniștit.” a spus Klaus Iohannis.

„Rusia a început atacul asupra Ucrainei dinspre sud. E un scenariu despre care am avertizat de mulți ani. România are circa 600 km de graniță terestră cu Ucraina. Da, suntem îngrijorați. De aceea lucrăm să facem flancul estic mai puternic. Am discutat cu doamna Harris problema flancului estic al NATO, care trebuie să fie puternic și echilibrat.

Flancul estic trebuie să fie puternic pentru a apăra întregul NATO. Pe flancul estic, aliații trebuie să materializeze o forță suficient de puternică pentru a descuraja. Am discutat despre necesitatea unui grup de luptă NATO în România. Am discutat despre întărirea prezenței SUA în România și despre Articolul 5 al NATO și despre parteneriatul de durată dintre armatele noastre.

Soldați SUA sunt în România de mult timp și colaborează cu soldații români de multă vreme. Am discutat toate aceste subiecte și avem o abordare similară. Noi ne rezolvăm problemele împreună.

Preşedintele român a arătat la rândul său că, în cazul în care vor fi necesare sancţiuni suplimentare, acestea vor fi aplicate.

„Pachetul de sancţiuni a fost discutat cu SUA, şi cu NATO, cu Uniunea Europeană şi vom continua să discutăm cu aliaţii noştri. Vorbim despre partea economică, dar amândoi am arătat astăzi că suntem ferm hotărâţi să implementăm articolul 5 al NATO. Şi dacă va fi necesar să aplicăm sancţiuni suplimentare, acestea vor fi aplicate”, a afirmat președintele României.