Prof. Mihai Nadin, autorul cărții „Civilizația analfabetismului”: Ce au cumpărat americanii cu 16 miliarde de dolari

Alegerile au trecut. Suma record cheltuită pentru spectacol, aproape 16 miliarde de dolari, justifică întrebarea: „Ce au cumpărat cetățenii celei mai importante țări din lume pentru această sumă exorbitantă?”

• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”

Merită menționat că americanii nu au dus-o niciodată mai bine decât în prezent. De necrezut că în această bunăstare – în mare măsură pe costul restului lumii – retorica a fost aceea a nemulțumirii. Ascultând politicienii, dar și cetățenii de rând, cineva căzut din lună în campania asta electorală ar fi zis: „Trebuie să-i ajutăm pe nenorociții ăștia de americani!”

PARADOXURILE BUNĂSTĂRII ȘI ALE INEGALITĂȚII

Într-o țară în care o vizită la un medic care promite prelungirea vieții pacienților costă 150.000 de dolari și în care câinii moștenesc milioane – dacă au avut stăpâni bogați –, e greu de vorbit despre mizerie. Dar ea există. Peste două milioane de case nu au instalații sanitare și nici apă potabilă la robinet.

Aproape 38 de milioane de americani – dintre care 12 milioane sunt copii – trăiesc sub nivelul sărăciei.

Mulți nu au acces la Internet.

Datoria națională a atins 37 de trilioane de dolari. Zilnic, plata dobânzii pe datoria națională atinge 3 miliarde de dolari. Doar dobânda.

Însă niciun candidat nu a vorbit despre aceste realități.

O carte pe care am scris-o cu zece ani în urmă purta titlul: Ești stupid? A doua Revoluție ar putea salva America de ea însăși (Are You Stupid? A Second Revolution Might Save America from Herself). Întrebarea merită repetată. Într-adevăr, americanii, poporul cu cel mai mare succes în istorie – de la o colonie a Angliei la o supra-putere –, plătesc pentru dreptul la bunăstare un preț uriaș.

În focul alegerilor, fiecare partid i-a insultat pe cei care susțin adversarii, numindu-i „deplorabili”, „proști”, ba chiar „gunoi”. Da, poporul a fost condiționat de partidele politice, dar mai mult decât orice de sistemul economic. Cetățenii acestor vremuri se simt îndreptățiți să aibă tot ce vor – automobile, televizoare, roboți… și, în același timp, să se plângă că nu li se dă mai mult. Îmi amintesc de Creangă: „Dar muieți-s posmagii?”, descriind un leneș. Aici e vorba de altceva: cei care așteaptă totul de la societate, dar nu au un sens al obligației față de ea.

Familia americană e destrămată. Între generații a mai rămas doar promisiunea moștenirii. Politicienii promit mereu studiu universitar gratuit. Mai nou, au lansat idea de a plăti un salariu celor care studiază. UBI – salariul de bază universal – o sumă pe care o primesc toți care au nevoie de ea, a condus deja la experimente. Oare ce vor face oamenii cu bani cărora li se oferă un cadou? Firește, vor cumpăra mai mult (inclusiv droguri, într-o țară în care peste 100.000 de oameni au murit deja prin opioide). În acest context, nu este de mirare că celebra McCourt School of Public Policy a Universității Georgetown a oferit studenților jocuri LEGO, lapte și cacao, prăjituri, exerciții de relaxare, ca să facă față presiunii alegerilor. Ceea ce descriu nu este o glumiță. Absolvenții acestei școli sunt viitorii diplomați sau membri ai guvernului.

În ciuda datoriilor, țara e bogată – poate cumpăra talent. Dar poate cumpăra și viitorul ei? Foto DT FB

BENEFICIILE ECONOMICE ALE CONFLICTELOR

Ciclurile alegerilor coincid brutal cu războaiele pe care, direct sau indirect, America le duce. Războaiele înseamnă pentru SUA nu numai exporturi de armamente – aproape jumătate din totalul mondial –, ci și un podium pentru discursuri patriotice. Washingtonul e plin de fundații și institute în care viitorii membri ai guvernului se pregătesc pentru șansa lor de a gusta beneficiile puterii. Pe banii celor care plătesc taxe – aproape 40% nu plătesc –, acești membri ai clasei politice produc scenarii pentru alegerile viitoare.

Războaiele sunt întotdeauna garanția că mașina economică produce bunăstare. Unii mor, iar alții devin bogați.

America este totuși încă un ideal. Este, de departe, cea mai formidabilă economie, cea mai formidabilă putere armată, cea mai puternică forță de inovație și creație. Prieteni și dușmani vor să fie aici. Americanul, ca om bun de afaceri, a transformat emigrația într-o alta mașină economică. Unii fac bani din mizeria altora. Și uite așa, țara e sub asediul continuu al celor care o fac până la hotarul ei cu America de Sud.

Sunt mulți emigranți de bine: calificați, dornici să lucreze, capabili. Dar sunt, în cele 10 milioane care au invadat SUA în administrația Biden, atât viitori clienți ai serviciilor sociale, cât și agenți plătiți (mercenari) ai diferitelor cauze (precum Hammas, Iran, Rusia etc.), care transformă lumea de astăzi într-un loc greu de înțeles sau de acceptat.

VIITORUL STATELOR UNITE ALE AMERICII

Politicienii vorbesc de emigrație, dar rareori amintesc de realitatea unei economii care nu poate face față fără forța de munca a ilegalilor. Cine să aibă grijă de bătrâni, în curând, populație majoritară? Spitalele, fermele, fabricile de tot soiul, școlile, universitățile, toate acestea au nevoie de ei.

Elon Musk, un tânăr din Africa de Sud, a devenit un exemplu: a ajuns cel mai bogat om din lume și vrea să salveze America de la un inevitabil faliment. Aproape toți cei care sunt activi în inteligența artificială (AI) sunt născuți undeva în lume, dar nu în SUA.

Americanii sunt, merită repetat, nu numai o forță militară de nebătut, dar și inovatori străluciți, o imensa piață de care depinde lumea – inclusiv China, probabil singura în stare să concureze cu clientul ei cel mai mare.

În ciuda datoriilor, țara e bogată – poate cumpăra talent. Dar poate cumpăra și viitorul ei?

Ceea ce e de speriat – pentru că viitorul lumii este intim legat de viitorul Americii – e faptul că anticiparea care a ghidat începuturile Statelor Unite a fost sacrificată. America reacționează. Criză după criză. Nu mai e vizionară. La fel ca în Uniunea Sovietică de cândva, cetățeanul nu mai e dedicat țării. Vrea totul de la ea, dar nu este dispus să își asume responsabilitatea pentru viitorul ei.

Alegerile au fost mai animate decât în trecut. Mediile sociale, care contribuie la îndobitocirea Americii, le-au declarat cele mai importante în istorie, uitând, firește, că fiecare alegere e prezentată ca o marfă: cea mai importantă. Dar nici aceste alegeri nu au prilejuit o schimbare de perspectivă sau, măcar, recunoașterea situației. Pe acest drum, în SUA va fi o implozie precum odinioară în Uniunea Sovietică. Este o criză a sistemului. Nu atât despre tembelismul politicienilor este vorba, cât despre lipsa conștiinței de sine a poporului. Indiferent de cine câștigă, criza sistemică e la putere.

P.S. După ce am terminat textul de mai sus, au devenit publice și rezultatele. Oare merita… cheltuirea celor 16 miliarde de dolari? Niciunul dintre partidele care au concurat pentru putere nu a realizat până acum nevoia unui alt mod de gândire. Oare mai este cu putință ca pacientul să-și recunoască condiția sa? Auto-amăgirea nu ajută la tratament. Nu știu dacă voi fi prezent când răspunsul la întrebarea de față va deveni evident. Probabil nu în patru ani.

De ce au fost cele mai scumpe alegeri din SUA?

Potrivit datelor de la OpenSecrets, democrații și republicanii au cheltuit o sumă record de 15,9 miliarde de dolari, depășind campaniile din 2020 (15,1 miliarde de dolari), respectiv din 2016 (5,7 miliarde de dolari).

Cifrele arată că această campanie a fost condusă în mare parte de un număr mic de așa-numiți megadonors (mari donatori), sperând să influențeze rezultatul. Acest fapt a ridicat îngrijorări din partea grupurilor de susținere politică, ce afirmau că banii „înăbușă vocile și preocupările americanilor obișnuiți”.

Dintre cele două partide, democrații au condus în privința fondurilor strânse, cu toate că Harris, care și-a anunțat candidatura în iulie, îndată după retragerea lui Joe Biden, a avut una dintre cele mai scurte campanii prezidențiale din istoria modernă.

Miliardarii au contribuit cu aproape două miliarde de dolari în această cursă prezidențială, potrivit organizației Americans for Tax Fairness. Aproape trei sferturi dintre cheltuielile miliardarilor din campanie au fost direcționate către republicani, informează The Times.

*Mihai Nadin este autorul a peste 35 de cărți, atât de non-ficțiune, cât și de ficțiune, unele traduse în spaniolă, germană, franceză, română, coreeană și arabă. Cartea sa, Civilizația analfabetismului (elogiată de E.D. Hirsch și Umberto Eco, printre alții) se concentrează pe ceea ce face trecerea de la o civilizație dominată de alfabetizare la o nouă civilizație, a multor alfabetizări implicate în forme fără precedent de activitate umană. Nadin a experimentat mai multe medii politice și culturale: comunismul în România sa natală; capitalismul social al Germaniei; și democrația multiculturală și capitalistă a Americii. El a fost format atât în știință, cât și în științe umaniste și a contribuit cu idei originale bine respectate. Acest fapt îi conferă autorului o perspectivă unică din care a articulat o viziune provocatoare asupra lumii.

Nadin este în prezent profesor universitar la Universitatea Texas din Dallas, unde conduce Institutul de Cercetare în Sisteme Anticipatorii.