Recomandarea lui Ciolacu pentru o reformă fiscală predictibilă: Să nu mai căutăm mereu să inventăm apa caldă

Premierul Marcel Ciolacu a susținut la Summit-ul Autorităților Publice Locale din România în care a reafirmat necesitatea unei reforme fiscale predictibile, subliniind că „abordarea nu trebuie să fie matematică” și că nu trebuie inventată mereu apa caldă.

• Capcana pentru Nicușor Dan. Teoria jocurilor
• Sondaj CURS: Românii consideră că România are nevoie de alegeri anticipate
• Atac devastator al Ucrainei asupra Moscovei
• Fotografia unui eșec diplomatic: banchet la Beijing, război în culise
• Oana Gheorghiu generează o grevă japoneză la Guvern

Ciolacu a declarat că este „inuman” ca pensia medie în România să fie doar de 1980 de lei și să avem cel mai ridicat prag al sărăciei din Europa.

„Eu nu am prins nici un bunic în viață. Dacă credeți că trebuie să continuăm cu o pensie medie de 1980 de lei, vă anunț că nu se mai poate. E inuman. Avem cel mai scăzut prag al sărăciei din Europa. Trebuie să venim cu o reformă fiscală predictibilă, echitabilă în 2025-2026 (…) Nu se va pune în aplicare în 2024, dar trebuie să plece de la dumneavoastră. Abordarea nu trebuie să fie matematică, ne trebuie un plan construit cu consultanță și discuții și fără să mai căutăm mereu să inventăm apa caldă.

Provocarea mea de a veni cu un buget în acest an, astfel încât dvs. să vă puteți construi din februarie noile proiecte. Nu v-a confiscat nimeni nici un ban din fondurile administrației locale. România nu are o problemă macroeconomică, are o problemă în ce privește deficitul și prioritizarea cheltuielilor. S-a cheltuit prea mult în toate direcțiile și am uitat ceva esențial: până pe 31 decembrie închidem exercițiul financiar multianual al UE. Nu putem să ne întoarcem să vorbim de o absorbție de 54%, ca la precedentul buget. Trebuie să avem o absorbție cu 9 în față”, a declarat Marcel Ciolacu în această dimineață.

Vă prezentăm discursul integral susținut de premierul Marcel Ciolacu.

„Domnule președinte, fost prim-ministru și primar Emil Boc, domnule președinte al Senatului, șefa Ramona, doamna Ana, doamnelor și domnilor primari, mulțumesc mult pentru invitația de astăzi să mă alătur dumneavoastră, din punctul meu de vedere, cei mai serioși, responsabili și profesioniști parteneri ai unui Guvern. Gândiți-vă numai că noi ne-am schimbat, cred, vreo zece prim-miniștri în zece ani, nici nu vreau să intru în detalii câți miniștri au fost până acum pe fiecare minister în parte, dar cu adevărat, adevărata stabilitate a venit de la administrațiile locale, pentru că dumneavoastră aveți un mandat de patru ani de zile. Asta face diferența între administrația locală și administrația centrală. Asta face diferența de coerență.

Nu am nicio reținere să spun că am luat o decizie corectă atunci când am hotărât împreună cu președintele Nicolae Ciucă să creăm această coaliție. Am căutat și noi, la nivel guvernamental, să venim cu o stabilitate și o coerență. Chiar dacă pentru prima oară în România s-a făcut o rocadă cu bună-credință, a existat un dialog și înainte între mine și președintele Nicolae Ciucă, și după rocadă. De fapt, acea rocadă a transmis lumii întregi faptul că România, în sfârșit, a intrat într-o democrație consolidată după 32 de ani, fiindcă indiferent cât ne place sau nu ne place, politicul creează aceste trenduri și depășește anumite bariere.

Nu știu dacă este Marcel Boloș astăzi în sală, dar mă bucur mult că ați avut întâlnirea ieri, pentru că Marcel a reușit până la urmă și s-a străduit pentru acest lucru să-mi ia fața și să devină un fel de păpușă voodoo pe care toată lumea, în fiecare zi, trebuia să o înțepe. Eu nu am să-l înțep niciodată pe Marcel Boloș. Eu nu am să uit niciodată ceea ce a făcut Marcel Boloș la Ministerul Fondurilor Europene și doamna Chiriac sunt ferm convins că știe acest lucru. Ana, de asemenea, sunt ferm convins că știe cum arăta situația de la Fonduri Europene înainte să meargă Marcel Boloș acolo. Știu ce l-a speriat pe Marcel Boloș ca ministru al Finanțelor. Știu și eu, știți și dumneavoastră la fel de bine ca și mine. Marcel Boloș a văzut pericolul blocajului total al României, pericolul de a pierde peste 70 de miliarde de euro, bani europeni. Pericolul, fiindcă când vorbim de PNRR, nu ar trebui să vorbim, în primul și în primul rând, despre bani, ar trebui să vorbim despre reformele care sunt în PNRR, acesta era adevăratul pericol.

Știu că s-au luat acele măsuri fiscale, mai nou discuția aprinsă pe legea pensiilor, dacă este sau nu sustenabilă atât anul acesta, anul viitor, în anii viitori. Doamnelor și domnilor, eu n-am prins niciun bunic în viață și acum nu mai am părinți în viață. Dacă dumneavoastră credeți că trebuie să continuăm cu o pensie medie pe luna octombrie, repet, medie, de 1980 de lei, vă anunț că nu se mai poate. Este inuman. Avem cel mai scăzut prag al sărăciei din Europa. Nu se poate așa ceva! Cu adevărat, trebuie să găsim sustenabilitate, trebuie să venim cu o reformă fiscală în anii viitori, predictibilă, în 2025-2026, echitabilă. Trebuie să venim cu reforme atât la nivel central, cât și la nivel local.

Și vorbea președintele dumneavoastră de reforma administrativă. Da, domnule primar, trebuie făcută. Cu adevărat, nu se va pune în aplicare în 2024. Dar ea trebuie să pornească de la dumneavoastră. Cel mai ușor pentru noi, politicienii, este să venim cu o lege și să spunem: Domnule, sub 2000 de locuitori nu mai există nicio comună. E foarte greșit să avem această abordare. Abordarea, cum spuneați, nu trebuie să fie matematică. Pentru o reformă administrativă, ne trebuie un plan, un plan pe care să-l construim cu consultanță, cu discuții și nemaicăutând întotdeauna să reinventăm apa caldă.

Spunea domnul președinte al Senatului Nicolae Ciucă cât de mare este influența celor două conflicte, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Și nu sunt singur cu potențial major de conflict în continuare. Cât de influențat a fost economicul din întreaga lume și mai ales din Europa prin aceste conflicte? Aceste conflicte nu sunt închise, sunt într-o zonă, totuși, de a nu exploda. Provocările vor continua cel puțin la același nivel. Nu le putem depăși decât prin reforme.

N-am luat măsuri fiscale pe acest sfârșit de an, pentru că trebuie să spunem adevărul. Aceste măsuri fiscale, acea ordonanță cu măsurile fiscale, este până pe 31 decembrie. Provocarea mea, în primul și în primul rând, este de a veni cu un buget în acest an, astfel încât dumneavoastră, fiindcă suntem deja în exercițiul financiar viitor, prezent, dumneavoastră să vă puteți construi din februarie noile proiecte. Nu va confisca nimeni niciun ban din conturile administrației locale. Nu are o problemă România cu banii. Asta este adevărul! România nu are o problemă macroeconomică. România are o problemă în ceea ce privește deficitul. Are o problemă în ceea ce privește prioritizarea cheltuielilor. Ăsta e adevărul! S-a cheltuit prea mult în toate direcțiile, încercând să acoperim absolut totul și am uitat un lucru esențial: până pe 31 decembrie închidem un exercițiu financiar, 2016-2020. Asta este prioritatea administrației centrale și locale și asta este prioritatea României.

Eu cred că nu putem să ne întoarcem să vorbim iarăși de o absorbție de 52-54%, parcă, a fost în ultimul exercițiu. Trebuie să venim pentru prima oară să vorbim de o absorbție cu nouă în față. Dacă nu venim cu resursele și am venit cu acel buffer de un miliard în trezorerie pentru a vă împrumuta, foarte mulți primari de municipii m-au sunat și mi-au spus „domnule, avem și noi nevoie, fiindcă în ordonanță noi nu avem acces”. Și am venit cu modificarea. În acest moment am făcut un buffer de 250 de milioane și vom continua să lucrăm pe acest mecanism, astfel încât să puteți acoperi toate corecțiile venite prin scumpirea de materiale, să aveți cofinanțarea de 15% asigurată. Dar, cu adevărat, trebuie un efort să vină și din partea dumneavoastră, pentru că este un moment dificil în ceea ce privește, repet, a ține balanța între venituri și cheltuieli.

Nimeni nu a cerut nimic mai mult. Nimeni n-a venit cu nicio catastrofă. Nimeni n-a venit să ia banii dumneavoastră din conturi, să naționalizeze ceva. S-au depășit acele momente ale istoriei. Puteți să mă înjurați, puteți să îl înjurați pe domnul Boloș. Un singur lucru cred că am greșit: este faptul că în aceste patru luni, cinci luni aproape, de când sunt prim-ministru, n-am făcut un program cu dumneavoastră foarte clar și cu o agendă, cu o ordine de zi prestabilită, să avem cel puțin o dată pe lună o întâlnire aplicată cu problemele din administrație. Aici, cred, dar repet, înțelegeți-mă și pe mine, de la azilele groazei, de la explozii, de la decizii cu Comisia, de la a încerca să închidem din PNRR cererea de plată numărul 3, de la a termina negocierea în ceea ce privește PNRR și de a scoate acel 9,4%, care automat a venit cu o nouă provocare, cu noua lege a pensiilor generale, am avut pensiile speciale, care erau cel mai important jalon, am fi pierdut 1,7 miliarde de euro, cu măsuri fiscale, să arătăm o sustenabilitate pe acest sfârșit de an – a fost un program alert.

Am făcut cred că și în coaliție un maraton care va continua. Și astăzi avem o coaliție unde vom începe cu bugetul de stat, fiindcă cred că este cea mai mare prioritate. Nu există să nu acoperim cheltuielile în ceea ce privește programul Anghel Saligny și investițiile din CNI anul acesta. Am început cu cofinanțarea pe exercițiul financiar trecut, ca să o vedem odată închisă, cred că mai avem vreo 1,5 miliarde de lei, care ne vor aduce 3 miliarde de euro. Cu adevărat, nu îi aduce nimeni mâine, pentru că este un mecanism întreg. Ei vor veni prin martie-aprilie. Cu adevărat, REpowerEU, introdus în PNRR, fiindcă altfel nu puteam să avem o perspectivă de a depune cererea de plată numărul 3, este finalizat. Acolo sunt peste 1,2 miliarde de euro către administrațiile locale, investiții și persoane fizice.

Vreau, prin reorganizarea ministerelor, să avem un serviciu unic în fiecare minister în ceea ce privește avizarea, și avizele solicitate de administrația locală, dar și avizele solicitate de către populație pentru aceste proiecte. Nu cred, indiferent despre ce ministru vorbim, nu cred că știe în acest moment câte solicitări de avize sunt de la dumneavoastră, unde sunt blocate, de cât timp, care sunt totuși prioritare, pentru că vorbim de absorbția fondurilor europene. Nu mai funcționează lucrurile așa. Fiecare minister, vorbind de digitalizare, are propriul sistem de digitalizare. Fiecare primărie are propriul sistem de digitalizare, noi având românul cu cea mai mare companie în această zonă! Despre ce vorbim? Sistemele trebuie să fie unice, atât la nivelul administrației centrale, cât și locale.

Iertați-mă! Până la o reformă administrativă, avem consiliile județene, avem președinți de consilii județene cu aceeași stabilitate administrativă ca și dumneavoastră, pe patru ani de zile. Cine ne împiedică ca localitățile sub 500 de locuitori, sub 1000 de locuitori, să nu aibă un serviciu de achiziții în interiorul consiliului județean? E normal că în momentul acela poate asta este o soluție mai bună decât să desființezi. Și fiindcă există acel patriotism local al fiecăruia dintre noi, unde te-ai născut, „domnule, cum să-mi desființezi mie primăria?” Trebuie să găsim soluții. Poate nu neapărat desființăm, dar anumite servicii, licitațiile, să fie gestionate la nivel de consiliu județean, că de asta avem consilii județene. Și cred că nu ar deranja pe nimeni acest lucru.

Trebuie să fim mai inventivi. Aceste soluții nu trebuie să fie impuse de către un guvern, de un prim-ministru sau de o coaliție. Cu adevărat, noi ca lideri politici trebuie să arătăm determinarea de a împinge România înainte. Aceste soluții vin prin dialog de la dumneavoastră, printr-o ordine de zi, prin puncte bine definite. CNI, iertați-mă, în ce am transformat CNI? E al doilea Minister al Dezvoltării? Acolo avem noroc că am avut o stabilitate în ceea ce privește conducerea. CNI trebuie să fie Compania Națională de Investiții. Trebuie să aibă investițiile majore de echilibrare a zonelor de dezvoltare. Sunt săli de sport în zona Ardealului. În Moldova nu există. În Muntenia nu există. Și atunci intervine CNI și vine și echilibrează aceste priorități.

Trebuie să avem niște priorități. Prioritățile nu pot să vină numai de la politic. Prioritățile trebuie să vină de la o realitate. Au plecat cei mai mulți români din zona Moldovei. Normal, este pentru prima oară când vorbim concret și real de Autostrada Moldovei. După 32 de ani! Normal că n-au venit investiții în Moldova. Cum să vină dacă n-avem infrastructură? Acum, eu nu pot să nu-l aud pe Emil Boc. Învățământul dual este dezvoltat la Cluj. Împreună nu poți să dezvolți nimic decât prin parteneriat cu autoritățile locale. La Brașov, a început Tomiță la Buzău, deci semnele sunt clare. S-a venit cu sistemul Kaizen de administrare. Știți ce înseamnă, este pas cu pas. Nu vii cu o reformă să tai capete, devii mai eficient într-o perioadă lungă și luând decizii mici, dar determinante în funcționarea unui administrații locale.

Sunt multe provocări. Cred că vom încerca și vom reuși anul viitor, mai ales că este un an electoral, cel mai încărcat electoral pentru prima oară de la Revoluție, cu toate cele patru rânduri de alegeri. Să nu mințim oamenii că nu ne influențează deciziile o asemenea presiune. Sunt populiștii care ne văd și în afara Uniunii Europene, nu ne trebuie nici NATO, mai sperie populația că intrăm în nu știu ce războaie, când, de fapt, apartenența la NATO ne conferă stabilitatea și liniștea că nu intrăm într-un război. Oameni buni, când mai vin pe la dumneavoastră, întrebați-i foarte clar: „Mă, care sunt alternativele voastre? La Uniunea Europeană? La cele 70 de miliarde? La reformele din PNRR?” Și cu cât vom vorbi și nu ne vom ascunde… că ei sunt vocali? Așa a fost întotdeauna! Sunt populiști? N-au nicio regulă? Sunt antisistem? Dacă devenim cu toții o voce a forțelor democratice și întrebăm bine și care este alternativa voastră, veți vedea că încet-încet populația va realiza adevăratul pericol pe care îl creează în societate.

Nu-i un fenomen doar în România. E un fenomen mai ales în Europa, pentru că războiul din Ucraina și toată criza energetică au atins, în primul și în primul rând, nivelul de trai din Uniunea Europeană. Dar nici să intrăm în discuții false în ceea ce privește majorarea pensiilor, să nu intrăm în discuții unde avem, totuși, niște obligații. Trebuie să îi respectăm pe cei care ne-au crescut și pe cei care au muncit pentru a avea această Românie.

Cred că sunt foarte multe de spus. Există și primari care se plâng încontinuu pe Facebook și spun „ce nenorocire a creat Guvernul, această coaliție, ce dezastru este că nu avem bani”, dar au excedente în cont de sute de milioane de euro. Trebuie să vedem toate aceste realități. Nu poți să ai excedent! Cu adevărat, știu și eu, că am lucrat în administrație și știți bine că vin din administrație, poți să ai excedent pe care l-ai calculat să ai cofinanțarea pentru fonduri europene, plățile urgente pe care le ai, dar nu poți să ai excedent de zeci de milioane de euro și să înjuri Guvernul și să ceri bani de la Guvern. Nu funcționează așa. Deciziile trebuie luate de către ministrul de Finanțe, de către coaliție, nu mai trebuie să avem decizii la paușal. Cei harnici trebuiesc încurajați. Este ultimul tren de dezvoltare și regională, și locală, și cu PNRR, și cu exercițiul financiar, ambele suprapuse. E cea mai mare provocare administrativă în acest moment, să vedem dacă avem capacitatea administrativă de a funcționa cu aceste două provocări suprapuse în acest moment.

Trebuie să ne schimbăm. Nu trebuie să ne fie frică. Când aud vorba străveche cu „capul plecat sabia nu-l taie”, nu cred că există o prostie mai mare în neamul românesc decât această zicală. Oameni buni, trebuie să avem și să ne asumăm un plan și niște proiecte regionale majore cu care să mergem la Uniunea Europeană și vă garantez că nu ne va refuza nimeni niciodată. Dar trebuie să fim coerenți, cum adică, „capul plecat, sabia nu-l taie”? Păi așa niciodată nu o să înaintăm! Totdeauna o să ne pitim și o să încercăm să supraviețuim ba politic, ba administrativ. E prea mare dinamica ca să nu ieșim din logica asta.

Îmi cer scuze dacă am vorbit prea mult, îmi cer scuze și consilierilor că nu le-am citit discursul, dar poate data viitoare sunt mai norocoși! Mulțumesc mult!”