Reducerea taxelor, faliment sau relansare?

Puterea și opoziția se luptă în opinii. Ce ar însemna reducerea taxelor de la anul? Un impuls dat mediului privat pentru sporirea numărului de locuri de muncă sau „un ghid de intrare în faliment”?

Vicepremierul Daniel Chiţoiu a anunțat că PNL susţine reducerea cotelor de contribuţie socială cu 3%. Premierul Victor Ponta a încuviințat, măsura fiind unul dintre obiectivele principale ale USL, şi a afirmat că miniştrii Chiţoiu şi Voinea trebuie să găsească soluţii pentru aplicare. În prezent, contribuţiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator şi de 10,5% la angajat. Chiţoiu a precizat că reducerea CAS ar presupune în primă instanţă o influenţă negativă asupra bugetului de stat, dar se mizează pe o reducere a evaziunii fiscale şi o conformare a contribuabililor.

Cristian Socol, consilierul personal al premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice, a criticat propunerea PDL privind reducerea cotei unice de la 16% la 12%, considerând că întreg planul economic promovat de democrat-liberali nu reprezintă altceva decât „un ghid de intrare în faliment”.

„România nu îşi permite reducerea cotei unice. În primul rând, pentru că România nu are spaţiu fiscal suficient pentru a aplica o astfel de măsură. Mai mult, aplicarea măsurii ne-ar scoate din angajamentele convenite cu creditorii internaţionali FMI, BM, CE şi ne-ar arunca în scenariul Greciei. (…) Printr-o astfel de măsură, România ar risca să intre din nou în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, gaura de venituri la buget ducând deficitul bugetar dincolo de limita de 3% din PIB de la 2,5% din PIB, cât este ţinta noastră pentru 2013”, a argumentat Socol.

Kilometri de autostradă mai ieftini și fonduri europene

Mediul privat are nevoie și de reducerea fiscalității, este de părere Dan Armeanu, profesor de economie la ASE. Impactul asupra activităților și șomajului este benefic, pentru că se reduce presiunea asupra bugetului întreprinderilor, iar acestea pot să scoată la suprafață anumite contracte care înainte erau la negru, pot duce la creșterea numărului de locuri de muncă, pot crea premisele pentru realizarea de noi investiții.

„În momentul în care reduci o taxă, trebuie să vezi dacă poți găsi niște venituri suplimentare, sau să reduci anumite cheltuieli care sunt inutile. Sunt tot felul de cheltuieli inutile, poate chiar și pe partea de investiții, care nu au factor de multiplicare mare. Sunt contracte de achiziții la valori mult mai mari decât valorile reale. S-au realizat investiții în borduri, avem cel mai scump kilometru de autostradă. Un alt element foarte important în această ecuație sunt fondurile europene. Dacă reușim să atragem aceste fonduri, putem să creăm un spațiu fiscal pentru reduceri de taxe. Sunt bine-venite”, a declarat Armeanu pentru Q Magazine.
În privința reducerii cotei unice, profesorul de economie susține că impactul acestei măsuri este de aproape 1% din PIB, 16% fiind unul dintre cele mai mici impozite globale din Europa.

Reduceri de taxe, dar și de birocrație și de abuzuri

Profesorul de economie Mircea Coșea consideră că reducerea CAS cu 3% nu poate fi implementată fără alte măsuri precum „o creditare mai bună din partea băncilor, o reducere a sistemului birocratic și a abuzurilor pe care le face în momentul de față ANAF și celelalte instituții de control ale statului”. Toate acestea, spune Coșea, în condițiile în care Guvernul va mări salariul minim pe economie, „ceea ce înseamnă o blocare a inițiativei pentru crearea de locuri de muncă”.

„Deocamdată, taxele care trebuie reduse țin de taxarea muncii. Tot ceea ce ține de taxarea cheltuielilor cu forța de muncă blochează dezvoltarea economică. Se vor mai lua măsuri de atragere a tineretului pentru locuri de muncă, dar acestea discriminează oferta de muncă în favoarea tinerilor, dar nu și a celor cu vârstă medie și care au rămas șomeri”, a explicat Coșea pentru Q Magazine.

„Ar trebui redus impozitul global, de la 16%, până la 12-14%. Bugetul va încasa mai puțini bani, dar într-o etapă inițială, de 6-9 luni, însă efectul va fi pozitiv, pentru că se vor crea mai multe locuri de muncă, va crește masa de impozitare și bugetul își va recupera cheltuielile. Ceea ce se pierde prin scăderea impozitului pe muncă se poate recupera prin reducerea evaziunii și prin sporirea intrărilor fondurilor europene”, ne-a mai spus Coșea.

Cheltuieli de 2% din PIB

Analistul economic Florin Cîțu propune o variantă de creare de spațiu fiscal pentru reduceri de taxe: prin reducerea cheltuielilor publice.

„De unde am putea să tăiem ca să nu sufere oferta «superbă» de servicii publice?”, se întreabă analistul. Soluția acestuia, „gratuită, pentru echipa de «experți» ai MF și FMI”, vizează reducerea unor cheltuieli echivalând cu 2% din PIB-ul țării.
„1) 0,5% din cheltuielile cu salariile. În acest moment, cheltuim la fel de mult cu salariile din sectorul public ca în 2007, când economia avea un ritm de creștere de trei ori mai rapid. 2) 0,6% de la subvenții (privatizări făcute, nu doar mimate, de exemplu). Rămân 0,4% din PIB subvenții de distribuit. 3) 0,9% de la bunuri și servicii (ar duce cheltuielile cu bunuri și servicii la 5% din PIB). Tragem linie și adunăm. Ca să înțeleagă și cei obișnuiți doar cu regula de trei simplă: 0,5% +0,6%+0,9%=2%. «Șocul» reducerii de taxe ar fi după calculele celor de la Guvern de 1,8% din PIB. Soluția oferită de mine, gratis, duce și la consolidare fiscală de 0,2% (bonus)”, a explicat Cîțu.