Retrospectivă amară: podiumul evenimentelor care au marcat România în 2025

Se termină cel mai prost an de multă vreme încoace. Și nici următorul nu se anunță prea grozav. Anul 2025 a fost unul de răscruce pentru România, marcat de revelații dureroase, crize politice profunde și reconfigurări geopolitice.

• Ce așteptări au antreprenorii români de la viitorul guvern. „Sunt sufocați de taxe și impozite”
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni
• CSM atrage atenția asupra situației din justiție: creșterea volumului de cauze pe rolul instanțelor, deficit de judecători
• Cinci țări din NATO se opun ajutorului militar obligatoriu pentru Ucraina

Într-un context în care țara se confruntă cu instabilitate internă și externă, trei evenimente majore au dominat peisajul național, în opinia noastră, dezvăluind fisuri adânci în structura economică, democratică și diplomatică dar, mai ales, în cea socială. Să le analizăm pe rând, cu argumente bazate pe fapte și evoluții recente.

1. Recunoașterea oficială a dezastrului economic: De la iluzia prosperității la austeritate dură

Primul și cel mai grav eveniment al anului 2025 a fost, în viziunea Inpolitics, recunoașterea oficială a cifrelor reale ale economiei românești, care au dezvăluit un dezastru mascat cu grijă de politicieni în anul electoral 2024. În acel an, guvernanții noștri bravi au promovat o imagine idilică, sugerând că în România curge și va tot curge lapte și miere, cu perspective minunate de creștere și investiții masive.

Campania electorală a fost plină de promisiuni optimiste, susținute de date manipulate sau incomplete, care au ignorat deficitele uriașe și inflația galopantă.

Odată cu instalarea noii administrații a venit sfârșitul iluziilor și adevărul a ieșit la iveală: România este în mijlocul unui ciclon economico-social.

Argumentele sunt clare și susținute de prognoze economice oficiale. Creșterea PIB-ului real a fost insesizabilă, zice-se maxim 0,7%, inflația a accelerat, devenind cea mai mare din Europa, iar prognozele indică o continuare a tendinței în 2026, cu o creștere economică anemică, dacă va fi și aia.

Datoria țării a ajuns la 59% din PIB, fără precedent. Guvernul a implementat un pachet de consolidare fiscală bazat foarte puțin pe tăieri de cheltuieli – mai mult de la investiții – și mai mult pe creșteri de taxe, ceea ce a amplificat problemele.

Criza politică post-electorală a agravat situația, ducînd la nemulțumiri publice și proteste – încă „subțiri”, spre norocul guvernanților – , deoarece austeritatea a lovit direct cetățenii obișnuiți și doar pe ei, în contrast cu optimismul fals din 2024.

Scoaterea la lumină a dezastrului nu doar că a erodat grav încrederea în clasa politică, dar a și subliniat cum interesele electorale au priorizat imaginea peste realitate, lăsând țara vulnerabilă la șocuri care au venit ulterior.

2. Alegerea unui președinte nelegitim: umbrele anulării ilegale a alegerilor din 2024

Al doilea eveniment ca gravitate a fost alegerea unui președinte practic nelegitim, pentru că el a venit în urma anulării absolut abuzive a alegerilor prezidențiale din 2024. Curtea Constituțională a anulat scrutinul inițial, invocînd motive jenante și nesusținute de probe precum finanțare ilegală, manipulare electorală și interferențe externe, dar mulți analiști, inclusiv externi, susțin că această decizie a fost ilegală și motivată politic, creînd un precedent periculos pentru democrația europeană.

Reprogramarea alegerilor în 2025 a dus la victoria lui Nicușor Dan, dar procesul a fost umbrit de acuzații de ilegitimitate, proteste în lanț și diviziuni sociale profunde.

Candidatul conservator și trumpist Călin Georgescu, care a câștigat inițial, a fost exclus brutal din noua rundă. Interferența rusă, inclusiv campanii ilegale și dezinformare, a fost citată oficial ca motiv pentru anulare, dar criticii susțin că decizia Curții a fost influențată de presiuni externe sau interne, ignorînd voința populară exprimată inițial.

Protestele care au urmat au devenit vehemente, reflectând o criză de încredere în instituții și o polarizare extremă, cu suveraniștii consolidându-și poziția în fața alegerilor reprogramate.

Această situație nu doar că a slăbit democrația românească și chiar europeană, dar a și creat un precedent periculos, așa cum au avertizat observatorii internaționali, subliniind cum anularea ilegală a servit interese partizane europene și democrat-americane în detrimentul stabilității naționale.

3. Ruperea practic completă a relațiilor cu SUA: de la parteneriat strategic la îngheț total

Al treilea eveniment major, medalia de bronz, a fost ruperea practic completă a relațiilor diplomatice cu SUA, un partener tradițional esențial pentru securitatea României și nu numai. Această deteriorare, accelerată de criza electorală și de orientările pro-democrate și progresiste ale forțelor politice la putere, a marcat o reorientare, sau mai corect o dezorientare, geopolitică periculoasă, lăsînd țara izolată în contextul tensiunilor regionale.

Una peste alta, în decembrie 2024, România și SUA au reușit să rupă relațiile diplomatice după seria de gesturi șocante, eliminări de candidați, comasări ilegale de alegeri, anularea altora, făcând, practic, pulbere statul de drept.

Din 2024, suntem singura țară a UE cu regim democratic hibrid consemnat oficial, ultima treaptă înainte de dictatură.

Președintele nou ales nu a fost felicitat oficial nici până azi, caz unic pe mapamond, ne-au scos brutal din programul Visa Waiver, abia introdus, practic, oficialii români nu mai există pentru noua administrație, șeful statului a mers până la a boicota Adunarea Generală a ONU pe motiv că avea treburi mai importante acasă etc.

Politica externă a României a ajuns să se deruleze pe axa Bruxelles-Paris-Kiev (cu escală la Chișinău) și cam atât. Cu Nicușor și Țoiu în frunte, gata de succese multe.

În concluzie, 2025 a fost un an al revelațiilor dureroase pentru România, al constatărilor amare, iar faptul că haosul generalizat s-a manifestat până în ultimele clipe ale anuluii, vezi criza de la CCR, spune totul. Despre ce a fost dar, din nefericire, și despre ce urmează să fie. 2026 ne va face cu siguranță să îl regretăm pe 2025.