Revoluţia schimbărilor climatice

Acest acord reprezintă un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Principalele prevederi ale Acordului se referă la:

1. Operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de menţinere a încălzirii globale sub 2 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială. În acelaşi timp, statele părţi vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială;

2. Țintele de emisii: Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, ţările au convenit să stabilească obiective naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la fiecare cinci ani. Mai mult de 180 de ţări au prezentat deja propunerile de contribuţii naţionale (INDC) pentru primul ciclu care începe în 2020;

3. Un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani, care asigură ambiţia şi durabilitatea acordului;

4. O viziune de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei;

5. Stabilirea de  responsabilităţi clare de monitorizare, verificare şi raportare care să permită un proces de evaluare, la nivel global, a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate;

6. Un angajament al statelor dezvoltate de a asigura resursele financiare şi transferul de tehnologie necesare pentru implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a măsurilor de adaptare în statele în curs de dezvoltare, creşterea capacităţii administrative, mai ales în statele cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare, care sunt şi cele mai afectate;

7. Evidenţierea și recunoaşterea aspectelor legate de daune şi pierderi (loss and damage) de adaptare la efectele schimbărilor climatice, ce reprezintă o victorie a statelor mici insulare supuse pericolelor generate de creşterea nivelului mărilor şi oceanelor;

8. Transparenţa: există prevederi clare că toate ţările trebuie să raporteze emisiile şi eforturile lor de a le reduce, în vederea încurajării statelor să-şi îndeplinească cotele asumate;

9. Includerea în Preambul, pentru prima dată într-un acord global de mediu, a referirilor la drepturile omului.

România la COP 21

Preşedintele României a participat la reuniunea inaugurală, ministrul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor a reprezentat Uniunea Europeană în cadrul negocierilor privind adaptarea la schimbările climatice;

Misiunea Permanentă a României la Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva a semnat, alături de alte 31 state-părți la UNFCCC Platforma Geneva pentru susţinerea includerii drepturilor omului în Acordul de la Paris.

Este foarte important de subliniat faptul că Acordul de la Paris reprezintă primul pas în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda de dezvoltare 2030: eradicarea sărăciei, schimbări climatice, consum şi producţie durabilă ş.a.

La reuniunea de închidere domnul François Hollande, Preşedintele Franţei, a caracterizat COP 21 ca fiind o revoluţie în domeniul schimbărilor climatice: „La Paris, au avut loc multe revoluţii, dar astăzi este una dintre cele mai frumoase revoluţii, cele mai paşnice, revoluţia pentru schimbările climatice”.

COP 21 a reunit peste 36.000 de participanţi, aproape 23.100 oficiali guvernamentali, 9.400 reprezentanţi ai organismelor şi agenţiilor ONU, organizaţii interguvernamentale şi organizaţiile societăţii civile şi 3.700 membri ai mass-media. A fost o mobilizare fără precedent. Şefi de stat şi de guvern din peste 150 de ţări și Secretarul General ONU au participat la reuniunea inaugurală.