Ridicarea imunităţii, calea spre rezolvarea problemelor penale

Timpul a trecut şi nimeni nu a mai vorbit despre dosarele în care sunt implicaţi parlamentarii care, rămaşi fără culoare politică şi fără atenţia presei, şi-au rezolvat repede problemele din justiţie, revenind curaţi ca lacrima în politică sau având libertatea să se dedice afacerilor personale departe de viaţa publică. Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Adrian Severin, solicitată de DNA, a fost votată săpxămâna trecută, în unanimitate, în Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European.
Aşa cum se întâmplă de fiecare dată într-o astfel de situaţie, colegii lui Severin s-au grăbit să se lepede de acesta, iar adversarii politici au ieşit în faţă cu declaraţii savuroase pentru opinia publică.Episodul este proaspăt, dar rămâne de văzut cum se va soluţiona dosarul şi dacă nu va avea soarta celorlalte deschise pe numele unor politicieni.Un alt parlamentar aruncat de colegi în gura lupului este Dan Păsat, deputatul PD-L în cazul căruia Comisia Juridică a dat undă verde pentru arestarea sa.Vara trecută, democrat-liberalul Dan Păsat a fost acuzat de procurori, iar în luna aprilie a acestui an a fost scrisă ultima ştire despre Dan Păsat, care a fost trimis în judecată, de către DNA, pentru trei infracţiuni de şantaj şi pentru şapxe „operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia pe care o persoană o îndeplineşte, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau bunuri".De atunci s-a aşternut liniştea şi nimeni nu s-a mai interesat de cursul acestui dosar.
Luna aceasta, procesul deputatului Dan Păsat a început, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o amânare, după ce unul dintre inculpaţii din dosar a cerut un alt termen, pentru a-şi angaja avocat, astfel că dezbaterile vor fi reluate pe 19 sepxembrie. Udrea a ieşit curată ca lacrimaCei mai mulţi dintre români au uitat, probabil, că la sfârşitul anului 2009 şi Elena Udrea a avut probleme cu justiţia, fiind lăsată de colegi fără sprijin.Acuzată de Comisia parlamentară de anchetă pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, instigare la infracţiunea de abuz contra interesului public şi conflict de interese, ministrul Turismului a fost trimis în faţa justiţiei cu 128 de voturi pentru, 98 împotrivă şi patru abţineri.Comisia a solicitat Camerei Deputaţilor să aprobe „cererea de revocare din funcţia de Ministru al Turismului a doamnei Elena Gabriela Udrea şi de revocare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a doamnei Cristina Trăilă".După doi ani de la acest episod, Elena Udrea este, în continuare, ministru al Turismului, cu un portofoliu sporit şi o carieră politică înfloritoare.Dosarul său a fost „închis" încă de anul trecut, după ce Parchetul General a răspuns Camerei Deputaţilor că a decis neînceperea urmăririi penale. Adrian Năstase, „client" vechi al procurorilorTot în 2009, parlamentarii au avizat începerea urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstase, cu 158 de voturi pentru.
Acest eveniment va rămâne în istorie pentru că, înainte de votul secret cu bile, Adrian Năstase a cerut deputaţilor să „ignore prevederile Constituţiei şi să accepxe cererea procurorilor de începere a urmăririi penale, în aşa fel încât, în final, justiţia să se pronunţe".De mai bine de trei ani, Năstase dă periodic cu subsemnatul în faţa procurorilor, dar dosarul bate pasul pe loc. În vara lui 2009, senatorii au avizat cererea Parchetului General de demarare a urmăririi penale în cazul senatorului PSD Şerban Mihăilescu, care a fost pus  la dispoziţia procurorilor DNA pentru infracţiunea de primire de foloase necuvenite şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.Atunci, Şerban Mihăilescu a evitat să dea ochii cu colegii săi pe motiv că este bolnav, iar un an mai târziu, a demisionat din PSD şi a decis să se alăture grupului independenţilor. În luna ianuarie a acestui an, instanţa supremă a reluat dezbaterile în dosarul în care procurorii anticorupţie l-au deferit justiţiei pe Petru Şerban Mihăilescu.După acest episod, cursul dosarului s-a blocat din nou.  Şereş a trecut de partea preseiÎn 2008, senatorii au aprobat începerea urmăririi penale pentru Codruţ Şereş în dosarul „Electrica".
Procesul în care foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy sunt acuzaţi în dosarul privatizărilor strategice a fost amânat de mai multe ori, iar doi ani mai târziu, Şereş a renunţat la prim-planul vieţii politice.El a fost numit preşedintele companiilor Antena 1 SA şi Intact Production SA. Şereş a preferat această carieră, deşi mai mulţi colegi din PC i-au propus, la începutul anului trecut, să îşi depună candidatura la şefia partidului.Un alt caz celebru de parlamentar român rămas fără imunitate este cel al senatorului Cătălin Voicu.El a fost trimis de colegi în faţa justiţiei pentru a răspunde în faţa acuzaţiilor de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri.Senatorul este un caz nefericit, el aflându-se în arest preventiv din 30 martie 2010.
La rândul său, deputatul PD-L Monica Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului, a fost trimis în judecată, în urmă cu două luni, în dosarul Zilei Tineretului de la Costineşti, asupra vinovăţiei sale urmând să se pronunţe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Fostul ministru al Tineretului, rămas fără imunitate în vara lui 2009, este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapxe de corupţie, uz de fals şi participare improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii.Dosarul deschis în urmă cu mai bine de doi ani nu are şanse să se soluţioneze prea curând, din cauza pleiadei de amânări. „Parlamentarii nu trebuie să se fie supraoameni"Directorul de programe al ONG-ului Institutul pentru Politici Publice, Elena Iorga, a declarat căParlamentul ar trebui să modifice modul în care interpretează imunitatea deputaţilor şi senatorilor, pentru ca situaţii precum cele create de cazurile Păsat sau Ridzi să nu se mai repete.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a declarat că vrea ca parlamentarii să aibă imunitate strict pentru declaraţiile politice, „iar pentru orice activitate infracţională să fie trataţi ca orice cetăţean". „România este stat de drepx în care Parlamentul nu se face scut împotriva solicitării justiţiei", a spus Băsescu în cazul lui Păsat.Curtea Constituţională a decis de curând, cu majoritate de voturi, că eliminarea obligativităţii avizului dat de Legislativ  pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar, suprimă un drepx al persoanei care ocupă o demnitate publică.