România, în NATO de 13 ani

România împlinește, miercuri, 13 ani de când este membru oficial al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, alături de alte şase state est-europene invitate să adere la Alianţă în cadrul summit-ului de la Praga din noiembrie 2002.

Dorinţa României de a deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice s-a făcut cunoscută pe plan internaţional încă din anul 1993 când şi-a depus candidatura la NATO, un an mai târziu participând la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate.

Pe 1 martie 2004, Preşedintele Ion Iliescu promulgă Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, iar Secretarul general al NATO transmite scrisoarea oficială, în numele statelor parte la Tratatul Atlanticului de Nord, conţinând invitaţia de aderare a României la Tratat.

Aderarea oficială a însemnat depunerea instrumentelor de ratificare, pe 29 martie 2004, la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei, urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO, iar potrivit legislației vigoare „Ziua NATO în România” se sărbătorește în fiecare în prima duminică a lunii aprilie.

În 13 ani de când face parte din NATO, România și-a consolidat rolul și poziția în interiorul comunității euro-atlantice, atât prin prisma angajamentelor de securitate luate în interiorul Alianței, cât și prin intermediul Parteneriatului Strategic dintre România și principalul membru al NATO – Statele Unite ale Americii.

Gazdă a summitului NATO din 2008,  cel mai mare eveniment de politică externă desfășurat la București, România a devenit o beneficiară directă a măsurilor de asigurare și descurajare ale NATO în ultimii ani pe fondul tensionării relațiilor cu Rusia și a climatului instabil din vecinătatea estică a Alianței.

„NATO este puternică cu România, iar România este puternică în NATO,” susținea în 2015, Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, cu ocazia unei viziete oficiale la București.

„Astăzi, NATO celebrează aniversarea aderărilor din 2004, primind în interioul său șapte state. Împreună suntem mai puternici și în singuranță”, a scris Rose Gottemoeller, secretarul general adjunct al NATO, pe pagina sa de Twitter, alăturând mesajului drapelurile țărilor ce au aderat atunci: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

Cele mai importante măsuri NATO din ultimii ani cu implicații directe asupra securității României:

2011: SUA și România în calitate de parteneri strategici bilaterali, dar și în cadrul NATO semnează Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România.

2014: Pe fondul anexării Crimeei și a deteriorării relațiilor cu Rusia, NATO a decis la summitul din Țara Galilor crearea unui Plan de Acțiune Rapidă care să cuprindă măsuri de asigurare și măsuri de adaptare în zona estică a Alianței. Măsurile de asigurare cuprindeau patrule de poliție aeriană, zboruri de supraveghere deasupra teritoriilor aliate din regiune, patrule maritime în Marea Baltică și în Marea Neagră, exerciții militare bilaterale între aliații NATO pe teritoriile statelor din estul Alianței. Tot la summitul respectiv, statele NATO și-au luat angajamentul de a creștere bugetele Apărării cu până la 2% din Produsul Intern Brut.

2014: Conform deciziilor de la reuniunea NATO din Țara Galilor, prezența NATO în România și în Marea Neagră a devenit mult mai vizibilă.  Dincolo de decizia triplării Forței de Răspuns a NATO (de la 13.000 la 39.000 de militari) și completarea ei cu ”Spearhead Force”, 8 state NATO din dimensiunea estică deveneau gazdele unor Unități NATO de Integrare a Forțelor (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria), în vreme ce un comandament urma să fie instalat în România: Comandamentul Multinațional de Divizie-Sud Est de la București.

2015: România devine unul dintre primele state post-summitul din Țara Galilor care agreează un acord politic național pentru alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

2015: La București s-au pus în funcțiune două comandamente permanente ale NATO: NFIU și MND-SE. Primul dintre ele are sarcina de a facilita deplasarea și acțiunile trupelor NATO pe teritoriul României, iar al doilea coordonează comandamentele NFIU din România și din Bulgaria.

2016: Facilitatea antirachetă de la Deveselu – componenta din România a sistemului antirachetă al SUA din Europa – a fost inaugurată.

2016: La summitul NATO de la Varșovia – care reprezintă cea mai recentă formă decizională cu privire la măsurile de securitate luate la nivel aliat – România a obținut importante garanții de securitate: înființarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul său, integrarea unităților de training aliate sub comanda Comandamentului Multinațional de Dvizie Sud-Est, trecerea scutului de la Deveselu sub comandă NATO și însărcinarea autorităților militare ale NATO pentru ca acestea să întocmească o evaluare a situației de securitate și să avizeze militar o posibilă prezență aliată la Marea Neagră.

2017: România își asumă, prin bugetul anual anunțat de guvern, că va aloca începând cu acest an 2% din PIB pentru Bugetul Apărării, alăturându-se altor cinci state care ating acest criteriu.

2017: La ministeriala Apărării din luna februarie, NATO a decis crearea unei unităţi speciale pentru intensificarea antrenamentelor şi exerciţiilor la Marea Neagră. Aceste măsuri presupun o intensificare a prezenței navale a NATO în Marea Neagră prin exerciții și antrenamente și o coordonare maritimă a forțelor noastre navale în operațiunilor lor din Marea Neagră, potrivit caleaeuropeana.ro

La 13 ani de la aderarea la NATO, România găzduiește o brigadă multinațională NATO care va deveni operațională în acest an și care va avea în componență trupe americane, poloneze, turce, bulgare, dar și ofițeri germani și olandezi, fiind în același timp și gazda scutului antirachetă de la Deveselu, a unei Unități NATO de Integrare a Forțelor și a Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, în timp ce, securitatea la Marea Neagră a devenit o temă prioritară pentru abordarea NATO în regiune.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianţă politico-militară care a luat fiinţă în 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la 4 aprilie 1949 la Washington. Ea îşi propune menţinerea păcii şi apărarea independenţei statelor ce o compun, pe cale politică şi printr-o forţă militară defensivă menită să răspundă oricărei forme de agresiune îndreptată asupra ţărilor membre. Actualmente, NATO cuprinde 28 de state din Europa și America de Nord.