România, penultimul loc din EU la integritate publică

România ocupă penultimul loc (al 27-lea, fiind depășită doar de Bulgaria) în Indexul Integrității Publice (IPI) realizat de un grup de institute de cercetare asociate proiectului FP7 ANTICORRP condus de Prof. Alina Mungiu-Pippidi de la Hertie School of Governance din Berlin şi prezentat, astăzi, de către Președenția Olandeză a UE.

Chiar dacă și-a îmbunătățit scorul și poziția în ultimul an, România este departe de media țărilor UE, obținând un scor de 2,60, care reprezintă mai puțin de jumătate din scorul mediu al UE (5,71) și de peste trei ori mai mic decât cel al țărilor aflate pe primele locuri: Finlanda (8,88), Olanda (8,66) și Danemarca (8,49).

Pentru realizarea Indexului Integrității Publice (IPI) s-au folosit șase indicatori măsurabili (obiectivi), acest lucru diferențiind IPI de alte instrumente, cum ar fi Indexul de Percepție a Corupției, care are la bază măsurarea percepției asupra corupției. Cei șase indicatori sunt: simplitatea administrativă, deschiderea spre comerţ, capacitatea de audit, capacitatea sistemului juridic, servicii electronice oferite de guvern şi servicii electronice folosite de populaţie.

Dacă România stă ceva mai bine la servicii de e-guvernare (3,71 – România, 5,76 – UE), domeniul simplității administrative ne trimite către coada clasamentului, cu un scor de 2,70, comparativ cu 6,33 media europeană. Astfel, deşi numărul de proceduri pentru a porni o afacere este sub media europeană (5 faţă de 5,4), iar numărul de zile necesar este, în medie, mai mic (8,5 faţă de 13,2), ceea ce trage România mult în jos este sistemul fiscal. Românii plătesc de trei ori mai multe taxe pentru a deschide o afacere decât media europeană (39 faţă de 13), cele mai multe din UE, şi pierd în medie 200 de ore pe an pentru a le achita, echivalentul a 25 de zile de muncă.

Raportul este un bilanț analitic a percepției publice asupra guvernării, între 2008 și 2015, în UE și în statele membre ale UE. Acesta examinează integritatea publică, precum și încrederea în general în instituții, oferind o abordare alternativă care să permită o monitorizare mai obiectivă a guvernării.

O concluzie a raportului arată că pierderea perceptibilă a încrederii în guverne și în UE nu se explică doar prin performanța economică în sine, deși, cu siguranță, face europenii mai conștienți de cum este reglementată și mai sensibili la activitatea economică. Încrederea redusă în instituțiile publice reflectă ceea ce europenii din multe state membre percep ca fiind o scădere a calității guvernării și eșecul politicilor actuale de a se redresa.

Doar într-o minoritate a țărilor din Europa întâlnim o majoritate clară care crede că succesul în oricare dintre sectoarele public sau privat se datorează meritului. Mai mult 50% dintre europeni cred că singura modalitate de a reuși în afaceri în țara lor este prin exploatarea conexiunilor politice, și doar ceva mai puțin de un sfert dintre europeni sunt de acord cu afirmația că eforturile guvernului lor la combatere a corupției sunt eficiente.

Ţările care au păstrat un nivel ridicat de încredere în instituţiile publice în ciuda crizei economice sunt acelea care apar şi în topul integrităţii şi bunei guvernări: Finlanda, Olanda şi Danemarca.

Puteți citi aici comunicatul de presa integral in format PDF