România primitivă: doi din cinci români trăiesc în sărăcie

Țara noastră se numără printre statele europene cu cel mai mare număr de persoane nevoiașe. Datele arată că aproape o treime din populaţie se confruntă cu lipsuri majore – un procent de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.
În primii săi 8 ani că membră a Uniunii Europene, România rurală, care reprezintă 46% din populaţia ţării, nu a reuşit să iasă din starea primitivă în care se găsea la aderarea la UE.
Deşi rata sărăciei a scăzut în ultimii 10-15 ani, România rămâne pe ultimele locuri în Uniunea Europeană din punct de vedere al nivelului de trai. Prin comparaţie cu media UE, preţurile sunt de două ori mai mici, dar salariul reprezintă doar 20% din media celor 28 de ţări membre.
Două treimi din gospodăriile din România rurală nu au toalete în locuinţă, persoanele respective folosind  privatele din curte, potrivit datelor de la nivelul anului 2014, publicate de Comisia Europeană. 80% din toate persoanele asistate social din România trăiesc în mediul rural. În raportul de ţară, Comisia Europeană face jumătăţii rurale a României o radiografie îngrijorătoare.
În 2014, 27 % din populaţia rurală era conectată la sistemul public de alimentare cu apă (92,7 % în zonele urbane) şi doar 5,3 % era conectată la sistemul de canalizare (82,8 % în zonele urbane).
Conform CE, doar 34 % din gospodăriile din mediul rural aveau o toaletă în interiorul locuinţei, în anul 2014. Totuşi, procentul gospodăriilor cu toaletă în locuinţa s-a dublat în primii 8 ani de aderare a ţării la UE, potrivit statisticilor.
Populaţia rurală românească are şi cel mai mare grad de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă, din toată Uniunea Europeană. Practic, în cazul a  20% dintre românii din mediul rural care au un loc de muncă, veniturile obţinute nu sunt suficiente pentru a-i scoate din sărăcie.
“Veniturile reduse asociate cu agricultură de semisubzistenţă sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Uniunea Europeană (20 %) şi o concentraţie a sărăciei monetare în zonele rurale (71 %)” – arată CE.
55% dintre toţi locuitorii zonelor rurale sunt expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparaţie cu 31% în oraşele mici şi suburbii şi 28 % în oraşele mari).
Ponderea ridicată a sectorului informal şi neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv se traduc prin perspective defavorabile în materie de pensii.  
De precizat că, în perioada 2007 – 2014, România a cheltuit din fonduri europene 12,84 miliarde de euro în agricultură şi dezvoltarea satelor.

PRAGUL SĂRĂCIEI ÎN EUROPA:

– un german se consideră sărac dacă are un venit sub 900 de euro/lună;

– un norvegian se consideră sărac dacă are un venit  sub 1300 euro/lună;

– un român se consideră sărac dacă are un venit sub 180 de euro/lună.