România, un partener „smart” al Alianţei Nord-Atlantice

La 10 de la integrarea ţării noastre în NATO, Q Magazine vă prezintă o pagină de istorie a relaţiilor strategice dintre România şi una dintre cele mai puternice organizaţii militare, la nivel internaţional.
Nu au fost rare momentele când cârcotaşii i-au prezis sfârşitul. După finalul Războiul Rece, părerile adverse la adresa sa au crescut în intensitate, şi cu toate acestea, după 65 de existenţă, Alianţa Nord-Atlantică joacă, în continuare, un rol important în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului internaţional şi garantarea principiilor democratice.

Pentru România, integrarea în structura nord-atlantică a fost rezultatul unui proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susţinere a poporului român, pentru care calitatea de membru al Alianţei echivalează cu garanţia securităţii şi stabilităţii pe plan extern.

România şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace (PfP), devenind astfel cea dintâi ţară din Europa Centrală şi de Est care a aderat la PfP.
În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune în vederea admiterii unor noi membri (MAP – Membership Action Plan). Pe baza acestuia, România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru Aderare (PNA), care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.
La Summit-ul NATO de la Praga, din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate  de statele candidate, şefii de state din ţările membre NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

„Ziua NATO” – o garanţie a securităţii României, într-un cadru geopolitic din ce în ce mai agresiv

Pentru România, statutul de membră NATO este echivalentul unei cărţi de siguranţă, într-o lume din ce în ce mai nesigură, care se confruntă cu provocări din cele mai diverse, de la terorism, export de violenţă transfrontralieră sau atacuri cibernetice.

Schimbările care au loc la nivel regional şi internaţional, pe fondul globalizării, care au dus la dispariţia înţelesului tradiţional al granţelor, a expus ţara noastră la noi tipologii de ameninţări pe care am reuşit să le preîntâmpinăm mai cu seamă datorită expertizei de care am beneficiat la nivelul NATO: suport logistic, relaţii strategice, export de tehnică militară, schimb constant de date şi informaţii, interconectare.

Operaţii şi misiuni ale armatei române, în cadrul alianţei

Până în prezent, România a participat la misiuni de menţinere a păcii cu aproape 40.000 de militari (observatori, ofiţeri de stat major, ofiţeri de legătură, poliţie militară, unităţi şi subunităţi luptătoare, spitale de campanie) situându-se pe primele locuri între state membre contributoare la operaţii.

Afganistan
Aproximativ 24.000 de militari au participat, din anul 2002, la misiuni în Afganistan. În prezent, circa 1200 de militari sunt dislocaţi pe teatrele de operaţiuni din Afganistan.
O contribuţie importantă a fost reprezentată de asigurarea de către Forţele Aeriene Române a comenzii Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA), în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, în două rotaţii de câte şase luni, cu câte 75 militari pe rotaţie.
În anul 2011 a fost atins vârful participării, Armata României având dislocate două batalioane de manevră în provincia Zabul şi alte elemente de dispozitiv, totalizând aproximativ 1.800 militari şi conducerea Aeroportului Internaţional din Kabul pe o durată de un an (aproximativ 150 militari).
Un număr de 30 de batalioane şi aproximativ 25.000 de militari au participat la misiuni în Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, pluton şi personal de stat major.

Irak

România a avut o prezenţă de peste şase ani la operaţiunile din Irak, de la 19 martie 2003 până la 23 iulie 2009, dată la care misiunea din regiune a luat final.

Concomitent cu contribuţia consistentă de forţe la misiunea Coaliţiei IRAQI FREEDOM, Armata română a participat şi cu instructori la cea de-a doua misiune din acest teatru de operaţii, cea de instruire a NATO în Irak (NTM-I), între ianuarie  2005 şi noiembrie 2011.

În perioada 2003-2009, aproape 10.000 de militari au executat misiuni în acest teatru de operaţii.

Balcanii de Vest
Armata României a participat la misiuni atât în Bosnia şi Herţegovina, din martie 1996, cât şi în provincia Kosovo, din martie 2000, având în vedere că stabilitatea în Balcanii de Vest este de o importanţă majoră pentru ţara noastră.
În prezent, România participă la misiunea KFOR cu 68 de militari, incluzând personal de stat major şi elemente de informaţii, cât şi cu o companie de manevră (128 de militari) în cadrul Rezervei Strategice a SACEUR, care poate fi dislocată la ordin exclusiv în zona de operaţii Kosovo.

Operaţia Active Endeavour

România a participat în fiecare an, începând cu 2005, cu o fregată Type 22, la Operaţia Active Endeavour în Marea Mediterană şi, timp de trei luni, în anul 2011, la operaţia NATO de embargo asupra Libiei (Unified Protector).
Operaţia Active Fence

Ţara nostră a participat, între aprilie şi iulie 2013, la operaţia NATO Active Fence din Turcia cu 11 militari din Modulul CIS Dislocabil care au  asigurat sprijin de comunicaţii unităţilor americane de apărare aeriană.

În loc de epilog, lăsăm datele să vorbească

La 10 ani de la integrarea în NATO, noi, românii, avem motive să ţinem fruntea sus atunci când auzim rostit numele ţării noastre la nivel internaţional.

România a dovedit că este un aliat loial, capabil să pună bazele unor parteneriate strategice durabile cu toate statele NATO.

Pentru România, NATO înseamnă 40.000 de militari, 30 de batalioane şi 150 de microstructuri în misiuni externe de menţinere a păcii ale alianţei. Un alt succes ale ţării noastre este dat de cei 400 de militari aflaţi  în misiuni de reprezentare în structurile de comandă ale NATO precum şi cele 80 de structuri militare certificate pentru participarea la misiuni ale alianţei.

În cei 10 ani de la integrarea la NATO, armata română a purtat tricolorul cu mândrie, în toate misiunile aliaţilor, fiind des decorată pentru meritele de care a dat dovadă pe teatrele de luptă.