Roxana Bojariu, INMH: În viitor, omul ar putea dispărea din cauza căldurii

De ce ne confruntăm cu ele? Ce putem face pentru a le atenua? Ce se poate întâmpla cu specia umană dacă, în viitor, va fi din ce în ce mai cald? Roxana Bojariu, climatolog şi şef al Secţiei de Climatologie din cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), ne-a răspuns la toate aceste întrebări şi nu numai.

Q Magazine: De ce are loc încălzirea globală?

Roxana Bojariu: Acest fenomen este provocat de intensificarea efectului de seră cauzat de creşterea concentraţiei gazelor radiativ active. Aceste gaze lasă să treacă radiaţia directă de la Soare şi absorb radiaţia emisă din cauza încălzirii la suprafaţa Pământului. Astfel, mai multă energie rămâne în geosistem. Cu cât concentraţia gazelor radiativ active (dioxid de carbon, metan, oxid de azot etc.) creşte, cu atât o parte mai mare din energia primită de la Soare e reţinută în geosistem, aceasta fiind cauza principală a temperaturilor ridicate. Concentraţia gazelor cu efect de seră creşte în atmosferă prin emisiile cauzate de activităţile umane: arderea combustibililor fosili (petrolul şi derivatele sale), emisiile de metan şi activităţile industriale.

Q: Care sunt factorii care contribuie la intensificarea efectului de seră?

R.B.: Atunci când discutăm despre acest fenomen trebuie să facem distincţia între efectul natural de seră, care a permis apariţia vieţii pe Pământ datorită creşterii temperaturii la suprafaţa solului cu aproximativ 33°C, ceea ce a făcut posibilă existenţa apei în stare lichidă, şi efectul de seră provocat de oameni odată cu declanşarea Revoluţiei Industriale. În ultimii 200 de ani, prin activităţile sale, omul a emis cantităţi din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, metan şi oxid de azot în atmosferă. Concentraţia dioxidului de carbon din atmosferă a crescut cu peste 35% faţă de nivelurile de dinainte de 1750, iar în ceea ce priveşte metanul, creşterea a fost de 100%. Aceste modificări în compoziţia atmosferei conduc la intensificarea efectului de seră, adică la încălzirea globală, iar creşterea emisiilor gazelor cu efect de seră continuă și astăzi, în ritmuri din ce în ce mai susţinute.

Q: Este România mai afectată decât alte ţări?

R.B.: Toate ţările sunt afectate, într-un fel sau altul, de schimbarea actuală a climei. În cazul României, tendinţa observată de creştere a temperaturii aerului este comparabilă cu tendinţa mediei globale. Există însă multe diferenţieri regionale. Factorii locali nuanţează semnalul global de încălzire. Astfel, tendinţele de creştere a temperaturii medii anuale sunt în general mai pronunţate în afara arcului carpatic.

Q: Ce fel de cercetări realizaţi la institut şi care sunt concluziile la care aţi ajuns? Cât de cald ar putea fi în vara anului 2060, de exemplu?

R.B.: În privinţa schimbării climei, cercetătorii din cadrul INMH analizează atât datele observate pentru a putea caracteriza ceea ce deja s-a întâmplat şi se întâmplă, cât şi rezultatele unor experimente cu modele climatice globale şi regionale. Rezultatele analizelor noastre cu datele disponibile până în prezent ne arată că o vară ca aceasta, în care temperatura lunii iulie a fost cu 4,5°C mai mare la nivelul României decât media intervalului de referinţă 1961-1990, va fi una normală în orizontul de timp 2061-2090.

Q: Există în acest moment şi scenariul dispariţiei speciei umane din cauza unor temperaturi foarte mari?

R.B.: În trecut s-au mai înregistrat schimbări climatice cauzate de factori diverşi precum ciclul de viaţă al Soarelui, deplasarea continentelor, modificarea parametrilor de mişcare a Pământului în jurul axei sale şi în jurul Soarelui. Totuşi, acele schimbări climatice s-au produs pe perioade mari, de ordinul sutelor de milioane de ani. Ce se întâmplă acum are loc în sute de ani – timp istoric, nu geologic. De aceea, societatea umană e nevoită să facă faţă unor schimbări de mediu care îi pot depăşi capacitatea adaptivă. Distrugerea structurilor societăţii umane poate însemna până la urmă chiar dispariţia noastră ca specie.

Q: Ce putem face pentru a reduce această încălzire accelerată?

R.B.: La nivel mondial, cea mai importantă măsură care trebuie luată pentru a atenua încălzirea accelerată a Pământului se referă la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, decuplând economia de combustibilii fosili şi punând accentul pe dezvoltarea durabilă. La nivel individual putem să diminuăm amprenta de carbon asupra mediului economisind energie şi resurse de apă, alegând transportul în comun în locul maşinii personale şi colectând selectiv deşeurile.

Ce se întâmplă cu organismul uman la temperaturi foarte ridicate?

Prima funcție care încetează la nivelul organismului este cea renală, cauzată de lipsa unui aport hidric corespunzător; Pot apărea modificări electrolitice: crampe musculare, cârcei; Alte simptome pe care le poate manifesta organismul uman la temperaturi foarte ridicate sunt: grețuri, vărsături, stare generală de rău, pierderea cunoştinței pe termen scurt sau lung.

Recomandările lui Bogdan Oprița, coordonator SMURD Bucureşti, în caz de caniculă:

Este obligatoriu să nu ieşim din casă în intervalul 11:00-18:00, când intensitatea radiațiilor ultraviolete este foarte mare;

Trebuie să ne îmbrăcăm în haine de culoare deschisă;

Este necesar să ne protejăm capul;

Aportul hidric este foarte important. Se recomandă să consumăm trei-patru litri de apă pe zi;

Dieta zilnică trebuie să fie bogată în fructe, legume şi brânzeturi şi săracă în carne şi grăsimi.