Q-200-768×1030
Coverstory

Sergiu Manea, BCR: România are nevoie de un pact pentru prosperitate

Ce facem? Cum facem? De ce facem ceea ce facem? Sunt întrebările-cheie pe care Q Magazine le-a adresat lui Sergiu Manea, preşedintele BCR.

„Bilanţul fortăreaţă” al BCR

Pentru Sergiu Manea lucrurile sunt clare și pornesc de la ceea ce el numește simplu „bilanţul fortăreaţă” al BCR. „Ne bazăm pe un bilanț solid care ne permite să ne concentrăm pe dezvoltarea afacerilor cu clienții. În primele nouă luni ale anului 2016, am acordat clienților retail și corporate 6,0 miliarde de lei credite noi. Rata creditelor neperformante a scăzut la 13,3% faţă de 22,2% în septembrie 2015.

BCR a realizat un profit net de 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2016, dar aspectul care mă bucură cel mai mult este legat de faptul că reușim să realizăm intermediere reală în economie. Ancorăm modul de a oferi valoare adăugată clienților în accesibilitatea serviciilor, protecție și educație financiară.  Acestea sunt prioritățile noastre.  

Dincolo de cifre, cea mai importantă întrebare căreia ne străduim să îi dăm răspunsul corect este: «DE CE facem ceea ce facem?» Când privesc decalajul de dezvoltare între România și restul țărilor din UE și chiar din regiune, am un răspuns concret: misiunea noastră este aceea de a ne utiliza toate resursele și toată priceperea pentru a crea prosperitate și siguranță financiară în România.”

Provocarea cea mai mare: transformarea economiei sub-antreprenoriale

România este bancarizată numai în proporție de 60%. Din punctul meu de vedere, este nevoie de creșterea capitalizării atât a gospodăriilor, cât și a firmelor din România. Dacă privesc spre sectorul bancar, acesta are resursele să sprijine crearea de valoare în țara noastră și capitalizarea acesteia spre sustenabilitate pe termen mediu și lung. Însă contează imens stabilitatea și predictibilitatea mediului. Într-un mediu în continuă schimbare, încrederea acționarilor este cheie, mai ales când țara noastră se află într-o competiție globală pentru resurse de dezvoltare.

Manea a declarat pentru Q Magazine că transformarea modelului de economie sub-antreprenorială este cea mai mare provocare aflată în fața noastră.

România a căpătat reputația de a lucra preponderent cu o tehnologie medie la un preț competitiv, economie de tip sub-antreprenorial faţă de firme și companii străine – componenta manufacturieră și de asamblare este mult mai importantă decât cea de cercetare-inovare. Repercusiunile sunt serioase pe termen mediu: miza pe salariile mici și pe România ca locație manufacturieră ieftină pentru exporturi nu ne va duce nicăieri. Marele pariu este ca desenul după care se face asamblarea să se realizeze în România.

manea

Sergiu Manea s-a alăturat Băncii Comerciale Romane (BCR) odată cu revenirea sa în România, în anul 2012, continuând o carieră de peste 15 ani la nivel internaţional, în roluri manageriale de Investment şi Corporate Banking. Până la momentul învestirii în poziţia de preşedinte al BCR, în octombrie 2015, acesta a condus operaţiunile Corporate ale BCR, supervizând diviziile de servicii bancare pentru companii mari, reţeaua de centre bancare comerciale, investment banking, pieţe de capital, tranzacții bancare & finanţarea comerţului, sector public & finanţarea infrastructurii.

Este cu atât mai grav faptul că, dincolo de creșterea economică îmbucurătoare din statistici, disparitățile sociale sunt extreme: România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie, la egalitate cu Bulgaria (40% din populație conform Eurostat); până și în cazul «România SA»/ «România SRL» necesarul agregat de recapitalizare al firmelor care activează la nivel local depăşeşte 10 miliarde de euro.”

Este imperios necesar asumarea unui obiectiv clar de creștere a nivelului de trai al românilor, considerând disparitățile sociale extreme…

România are nevoie de 5% creștere pentru a putea recupera decalajul cu Europa. Platforma sustenabilă pentru prosperitatea României este consolidarea clasei de mijloc. Aceasta va contribui fundamental la cimentarea coeziunii sociale. Iar de aici poate începe un ciclu virtuos fundamental pentru dezvoltarea durabilă a țării noastre”.

Prosperitatea nu înseamnă credit

Sergiu Manea spune că Proiectul România este înscris în Constituţia statului, dar nu este convins că îl citim cu atenţie.

Ca președinte al celei mai mari bănci locale sunt obligat să înțeleg încotro se îndreaptă România, care este proiectul fundamental al statului; nu vorbesc de strategii punctuale, ci vorbesc de pilonii care ancorează istoria, societatea și economia acestei comunităţi.

Articolul 1 din Constituția României punctează câteva chestiuni fundamentale: (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil – este foarte clar ceea ce urmărim; (2) Forma de guvernământ a statului român este republica – este clar cum am ales să facem aceasta (res publica – guvernarea în interesul public); (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme – cu regret trebuie să remarc faptul că inconsistența și confuziile privind cadrul de principii și valori care ancorează statul au dat naștere deficiențelor României actuale.”


România nu are nevoie de un «război cu băncile»


Preşedintele BCR consideră că avem nevoie de o reformă profundă a cadrului de manifestare al statului pentru a înţelege şi a pune în aplicare proiectul de ţară pe care Constituţia îl defineşte deja. „Avem nevoie de o reformă a modului în care punem în practică statul de drept, democrația și statul social – mai precis infrastructura legislativă, de educație, de transport (mărfuri, energie, date și comunicații), precum și infrastructura care susţine calitatea vieții (prioritar sănătate și locuire). Alături de prioritățile de siguranță și apărare națională, acestea ar trebui să fie prioritățile executive ale guvernării, dar, mai ales, ale guvernanţei României.”

Creditul este instrumentul unui scop

L-am întrebat pe Sergiu Manea cum face parte sectorul bancar din Proiectul România și dacă mai este cazul ca românii să se (supra)îndatoreze.

„Bancarizare nu înseamnă numai credit”, afirmă președintele BCR. „Bancarizare înseamnă de fapt educație și dreptul de a alege instrumentul potrivit scopului. Spre exemplu, din 3 milioane de clienți ai BCR doar un segment restrâns a accesat credite. Majoritar, cele 3 milioane de clienţi sunt deponenți, clienți care economisesc și investesc. Cu siguranță, prosperitatea nu înseamnă credit. 

Cu toate acestea, în ceea ce privește instrumentul numit credit, cred că ar trebui să fim foarte atenți pentru a nu evalua greșit un indiscutabil vector de dezvoltare. Creditul, în general, este instrumentul unui scop, fie că acest scop se cheamă infrastructură, tehnologie, educație sau sănătate. Ceea ce facem noi este sprijin în vederea acestui scop. 


BCR a oferit soluții comerciale de reducere a sarcinii financiare pentru 200.000 de clienţi


Paradoxal, România se află în coada tuturor clasamentelor în ceea ce privește ponderea creditului în PIB (ipoteci, credite de nevoi personale sau credite comerciale). Cu alte cuvinte, putem să gândim creșterea intermedierii.”

Președintele BCR ne explică modul în care dimensionăm de fapt intermedierea financiară, în funcție de fazele evoluției în care se află diferite segmente sociale, geografice sau demografice.

MG_7242-2

Drumul către prosperitate nu poate fi construit vreodată pe încălcarea principiilor constituționale

„În mod particular, în ceea ce mă privește, ca reprezentant al sectorului bancar, aș vrea să fiu foarte clar: România nu are nevoie de un «război cu băncile», ci de o dezbatere sănătoasă despre cum putem construi bunăstarea viitoare printr-un sistem de piaţă guvernat de echilibru legislativ, reguli clare și încredere. Abordările din ultima perioadă ignoră urgența de a direcționa capitalizările bancare și alte resurse financiare locale în economia reală, ca să aducă acea prosperitate la care visăm cu toții. Radicalizarea acestor inițiative legislative înlocuiește arhitectura prosperității (stabilitate, sustenabilitate, echitabilitate) cu arhitectura șubredă a retorsiunii. În aceste condiții, restrângerea pieței creditului devine inevitabilă din cauza unor riscuri materiale concrete pentru fondurile deponenților și ale acționarilor.

Drumul către prosperitate nu poate fi construit vreodată pe încălcarea principiilor constituționale, pe ignoranţă economică și nici pe un fals pretext al protecției sociale nediscriminate (adică inclusiv a celor care nu au nevoie obiectivă de ea).

Să nu debilizăm sistemului bancar!

O altă chestiune asupra căreia am stăruit în discuția cu Sergiu Manea a fost aceea legată de perspectiva celor două măsuri impuse prin lege care par a bântui băncile din România: Darea în Plată și Conversia la cursul istoric.

„Cu responsabilitatea cuvenită faţă de provocările sociale care justifică inițiative legislative specifice, nu cred că prioritatea în acest moment este debilizarea sistemului bancar, ci dimpotrivă un  parteneriat  public-privat  pe  termen  lung, ancorat într-o legislație responsabilă, care să stimuleze investițiile și bunăstarea tot atât pe cât poate asigura echilibrul între profitul comercial și echitatea socială”, a precizat președintele BCR.

Principiul atenuării evoluției financiare nefavorabile anumitor categorii de clienți este un unul sănătos. Însă avem nevoie cu toții de înțelegerea faptului că protecția socială și finanțarea acesteia sunt apanajul Statului. Doresc să punctez, chiar şi cu această înţelegere putem participa la soluție și am dovedit aceasta dincolo de vorbe. Mărturie stă realitatea: am oferit soluții comerciale de reducere a sarcinii financiare pentru 200.000 de clienţi.

Metoda abordării unor astfel de situații trebuie să fie, insist, una comercială, de comun acord înțeleasă și aplicată. Ceea ce se întâmplă în acest moment cu legile care „bântuie” sistemul bancar reprezintă o redefinire a cadrului, nesustenabilă pe termen lung. Principiile care stau la baza unor piețe sănătoase dispar în fapt prin impunerea unor norme cu valoare cel mult tactică.”

Un stat puternic nu poate exista fără un sistem bancar puternic

Provocarea majoră a României este uniformizarea dezvoltării economice, iar sustenabilitatea procesului de creștere este esențial, spune Sergiu Manea. Asta înseamnă că ar trebui să facem o prioritate din investiții substanțiale în infrastructură, tehnologie, calitatea vieții și, mai ales, în educație.


„România a primit o lecție dură când motorul economic s-a gripat în anii de criză, ceea ce a impus apelul la finanțarea UE-FMI-Banca Mondială pentru a evita prăbuşirea brutală a economiei. În plină furtună financiară, sectorul bancar a adus 2 miliarde de euro în economie.


Prioritatea strategică a leadership-ului politic este aceea de a păstra echilibrele restabilite cu mult efort și de a se concentra asupra potențialului de creștere a economiei pe termen lung. În mod special, aceasta ar trebui să se concentreze pe creșterea economiei, stabilitatea sistemului financiar-bancar și îmbunătățirea rating-ului de țară al României. Este în interesul tuturor să fie asigurat un echilibru și un parteneriat public-privat pe termen lung cu sectorul bancar ancorat într-o legislație responsabilă care să stimuleze investițiile și bunăstarea. Pentru a fi un partener de încredere, sistemul financiar bancar are însă nevoie de o strategie economică solidă și de legi responsabile, cu precădere de o infrastructura legală solidă care să protejeze proprietatea și instituția contractului, care să diminueze incertitudinile legate de siguranța capitalului, protecția fondurilor deponenților, rezilienţa sistemelor de plăți în economie.

Siguranța naţională într-o perioadă marcată de provocări globale ține în bună măsură de siguranța economică; un stat puternic financiar nu poate exista fără un sistem financiar-bancar puternic. În contextul actual, vulnerabilitatea economică poate fi fatală din punct de vedere geopolitic. Puterea de mobilizare financiară de care dispune statul trebuie să sprijine obiectivele sale strategice privind capitalizarea potențialului uman, mobilizarea avantajelor geografice, atragerea de resurse rare, intermedierea fluxurilor economice majore, securitatea energetică și alimentară.” 

Este nevoie de un Pact pentru Prosperitatea României

„România are nevoie de o dezbatere sănătoasă și un plan bine pus la punct despre cum putem construi bunăstarea viitoare printr-un sistem de piaţă guvernat de legi clare, încredere și disponibilitatea resurselor financiare”, ne-a declarat Sergiu Manea.

„Bunăstarea generală a României are nevoie de un consens real al factorilor politici și al capitalului privat. Societatea civilă, societatea economică și sistemul instituțional al statului au responsabilitatea de a analiza, a dezvolta și a implementa un cadru sustenabil pentru prosperitatea și securitatea economică a României pe termen lung. România are nevoie de un PACT PENTRU PROSPERITATE în loc de retorsiune economică ori naționalism economic izolaţionist.”

Președintele BCR este convins că trecutul României nu poate fi schimbat, dar avem ocazia să schimbăm viitorul. „Ceea ce oferim noi (întreg sistemul bancar) țării și oamenilor nu sunt simple instrumente sau produse pe care le vindem. Intermedierea financiară are legătură directă și clară cu impactul acestora în dezvoltarea economico-socială, creând potențial, sustenabilitate și valoare pentru țară.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top