Summitul NATO: Ajutor financiar Ucrainei, Poroșenko anunță un plan de armisițiu

60 de şefi de stat şi de Guvern discută despre criza ucraineană și rolul României în acest context, dar şi despre alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, a cărei ameninţare este din ce în ce mai presantă.

NATO cere Rusiei să înceteze anexările ilegale și își menține nerecunoașterea enexării Crimeii. În același timp, Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, a vorbit despre un plan de armistițiu în zona separatistă din estul țării.
“Îi cerem Rusiei să stopeze anexările ilegale şi declarăm că nu recunoaştem anexarea Crimeii. De la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, este pentru prima dată când o ţară încearcă să pună mâna pe teritoriul altei ţări. Ucraina a fost alături de organizaţia nord-atlantică şi noi îi suntem alături astăzi. Avem planuri care să ajute Ucraina să îşi asigure siguranţa. Vom oferi Ucrainei 15 milioane de euro. Scopul NATO este siguranta în zonă”, a afirmat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.

Înaintea lucrărilor, liderul Ucrainean s-a întâlnit cu președintele SUA și cu cel al Franței, Germaniei și Marii Britanii.
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că un plan pentru un armistiţiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, şi că NATO îi susţine pe membrii săi care sunt pregătiţi să furnizeze asistenţă militară Ucrainei. “Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistiţiu”, a declarat Poroşenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.

Grupul de contact, format din reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), va avea o reuniune vineri în capitala belarusă, la care vor participa şi rebelii proruşi din estul Ucrainei.
“Dacă întâlnirea are loc, voi da instrucţiuni Statului Major pentru o încetare bilaterală a focului”, a asigurat preşedintele ucrainean.
Liderii separatiştilor proruşi au anunţat, la rândul lor, pe site-ul oficial, că sunt dispuşi să ordone vineri încetarea focului, în cazul unui acord la Minsk. Liderii autoproclamatelor republici de la Doneţk şi Lugansk “sunt dispuşi să ordone o încetare a focului vineri, începând cu ora 15.00 (15.00, ora României) dacă se va ajunge la un acord şi reprezentanţii Ucrainei semnează un plan de soluţionare politică” a crizei, au anunţat ei.

Separatiştii au propus propriul plan de pace în mai multe puncte, incluzând în special interzicerea, începând de vineri, de la ora 15.00, a zborurilor militare deasupra teritoriilor revendicate de autoproclamatele republici din Doneţk şi Lugansk.
Planul propune, printre altele, deschiderea unor culoare umanitare începând de duminică, ora 10.00, pentru a permite transferul refugiaţilor şi a unor echipamente umanitare spre oraşele Doneţk şi Lugansk, cu trenul.
Pe fondul unei posibile detensionări a situaţiei, mai multe explozii au avut loc joi în apropierea portului strategic ucrainean de la Mariupol, pe malul Mării Azov, au relatat jurnaliştii AFP, iar trupele ucrainene au anunţat că au loc confruntări cu blindate ale insurgenţilor.
Armata ucraineană a afirmat că artileria rusă a deschis focul asupra poziţiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bezymenne, situată la aproximativ 30 de kilometri est de Mariupol.
Pe de altă parte, preşedintele Petro Poroşenko a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică urmează s- adopte o declaraţie la finalul summitului de la Newport, în care Alianţa îşi anunţă susţinerea pentru statele membre dispuse să oferă asistenţă militară Kievului, o decizie ce riscă să provoace criticile Moscovei.
“În declaraţia sa, NATO va susţine măsurile bilaterale din partea statelor membre în vederea acordării de asistenţă tehnico-militară Ucrainei. Este exact ceea ce aşteptam”, a declarat Poroşenko.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, miercuri, un plan de pace în şapte puncte pentru soluţionarea conflictului din Ucraina şi a reafirmat că Rusia nu este implicată în violenţele care au provocat aproximativ 2.600 de morţi în aproape cinci luni.

NATO îşi reafirmă angajamentul faţă de Afganistan
Liderii NATO şi-au reafirmat joi, la Summitul NATO din Ţara Galilor, angajamentul de a susţine Afganistanul şi i-au îndemnat pe cei doi candidaţi la preşedinţie să coopereze pentru a încheia acordurile de securitate necesare cât mai rapid posibil, anunţă organizaţia într-un comunicat.
Liderii statelor membrelor NATO şi ai ţărilor partenere în cadrul ISAF şi-au reafirmat pregătirea de a lansa o misiune necombatantă în Afganistan după 2014, prin care să ajute la formarea, consilierea şi asistarea forţelor afgane de securitate, îndemnând ca demersurile juridice necesare în acest sens să fie semnate “fără întârziere”, se arată în document.

Obiectivul României
România va cere consolidarea flancului estic al NATO şi includerea ţării noastre în sistemul de alertă şi capabilităţi de reacţie. O soluţie de compromis care se va discuta la summit ar fi crearea de comandamente NATO pe flancul estic, cel mai probabil în Polonia, într-una din ţările baltice şi în România. Pe lângă aceste comandamente se va întări infrastructura militară şi se va dizloca armament suplimentar, urmând ca, în situaţii de agresiune, să se activeze şi trupe în termen de câteva zile. Pentru început, în România ar putea ajunge 4 avioane militare din ţări NATO, alături de 200 de militari, care vor asigura servicii de poliţie aeriană. De asemenea, se mizează şi pe prezenţa a 4 nave, sau chiar mai multe, în Marea Neagră. Acest comandament NATO ar putea fi în zona bazei deja existente, la  Mihail Kogălniceanu. Totul rămâne ca să fie şi aprobat la summit. România poartă negocieri de cel puţin 2 luni, a spus preşedintele Traian Băsescu.