Sunt economiile noastre în siguranță?

Pornind de la seismul pe care l-a declanșat Bank of Cyprus, ce s-ar întâmpla dacă o bancă românească ar intra în faliment?

Dormiți liniștiți! Economiile vă sunt în «siguranță»!”, au spus-o înalți oficiali europeni, guvernatorul BNR, majoritatea vocilor publice; o spun și o parte dintre analiștii consultați de Q Magazine. Aceasta după ce am fost surprinși de încălcarea dreptului la proprietate în zona euro, de suspendarea tranzacțiilor sucursalei Bank of Cyprus în România timp de o săptămână. Dormiți liniștiți! Într-o țară cu un sistem bancar cu pierderi-record în ultimii trei ani și credite neperformante în creștere la o cincime din numărul total al creditelor!

Este imposibil în România, depozitele până în 100.000 de euro sunt garantate, au declarat cele mai multe și de încredere voci publice! „Nu este un motiv de spargere a depozitelor. Am primit ştiri că unii au început să-şi scadă depozitele, dacă au mai mult de 100.000 de euro e treaba lor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). Guvernatorul a arătat că 100.000 de euro, suma garantată pentru un deponent la o bancă, reprezintă o sumă mare pentru o ţară ca România. „Avem garantată această sumă. Avem inclusiv mişcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcţionează, cu distribuirea ulterioară la ghişee”, a continuat Isărescu. În România sunt prezente două bănci cipriote, o subsidiară a Popular Bank of Cyprus, care va fi lichidată, Marfin Bank, şi o sucursală a Bank of Cyprus, Bank of Cyprus România. Prima este reglementată de către BNR, cea de-a doua este reglementată de către Banca Centrală a Ciprului. Bank of Cyprus România a suspendat operaţiunile timp de o săptămână, perioadă în care cei cu depozite sau conturi de economii nu și-au putut accesa banii. S-au putut face doar retrageri de bani de la bancomate.

O bancă românească a depus o ofertă neangajată pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus, dar finalizarea tranzacţiei este responsabilitatea autorităţilor din Cipru, a anunțat şeful supravegherii BNR, Nicolae Cinteză, precizând că, în cazul unui eşec, vor fi garantate depozitele de sub 100.000 de euro. Regula europeană este aceea că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Dar, în Cipru, un acord iniţial, care a picat în Parlament, avea în vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro.

Dacă o bancă românească ar intra în faliment…

„Individual, există Fondul de Garantare a Depozitelor, care are menirea de a suplini un eventual faliment al unei bănci de la noi din țară. Ar putea deveni îngrijorătoare situația unui eventual faliment dacă e vorba de o bancă mare; dacă vorbim de o bancă mică, cu un număr redus de deponenți, iar depozitele sunt sub 100.000 de euro, nu trebuie să ne îngrijorăm. Sistemul bancar din România este unul solid, supravegheat de BNR, avem și legislația pentru banca-punte în cazul în care o bancă ar da faliment. BNR ar putea să preia întreaga operațiune chiar peste weekend și, atunci, practic ar exista o nouă entitate, în aceleași condiții, dar deponenții nu ar simți nicio diferență”, a declarat Diana Țăruș, consultant financiar la compania Finzoom.

Ea a adăugat că un motiv de îngrijorare ar apărea dacă deponenții ar începe să-și retragă depozitele și să-și țină banii acasă, în urma zvonurilor și a panicii.

„Băncile din România au mers pe o creditare care, raportată la atragerea de fonduri, este mult superioară. S-au dat mai multe credite cu o valoare superioară depozitelor atrase. Multe bănci depind de finanțările de la băncile-mamă sau de împrumuturi din România sau din străinătate. În măsura în care toți deponenții ar vrea să-și retragă banii în termen foarte scurt, am putea avea probleme serioase la nivel de bănci”, a adăugat Țăruș.

Analistul financiar Dragoș Cabat spune că un real motiv de îngrijorare ar putea apărea dacă ar da faliment atât de multe bănci încât Fondul de Garantare să nu poată acoperi sumele, ceea ce, spune el, este foarte puțin probabil. El se așteaptă ca, după Cipru, să apară probleme în „bănci cu regim de paradis fiscal”, în Luxemburg, Olanda.

„Bănci olandeze cu regim de paradis fiscal nu sunt în România. Sunt bănci cu situație financiară mai dificilă, băncile mici, ATE, Carpatica, au o situație mai dificilă. Bank of Cyprus și Marfin, evident, amândouă sunt legate de Cipru, dar alte bănci cu situație precară în piața românească nu știu. Dacă ele sunt membre ale Fondului de Garantare, deponenții nu trebuie să-și facă griji”, ne-a spus Cabat.

Imposibil? Avem bani de pensii și salarii pe termen lung?

Nu la fel de liniștitor este mesajul profesorului de economie Mircea Coșea. „Deponenții au de ce să-și facă griji. În pofida declarațiilor foarte liniștitoare pe care reprezentanții Băncii Naționale le tot fac. Noi avem un precedent extrem de grav: în Cipru, la sugestia UE, s-a practicat o măsură extraordinar de dură și imorală, ilegală, impozitarea abuzivă a depozitelor. Se poate întâmpla același lucru și în România, pe de altă parte, se poate ca, în cazul falimentului unei bănci, să se piardă anumite sume. Teoretic, depozitele sunt garantate până la o anumită sumă, dar recuperarea banilor se va face foarte greu și este o procedură care durează foarte mult timp. Îngrijorare trebuie să existe”, a declarat Coșea pentru Q Magazine.

El spune că există un pericol de intrare în incapacitate de plată, în condițiile în care, spune profesorul, ne permitem să plătim pensii și salarii pe o perioadă de 4-6 luni. Și dacă motoarele economiei românești ar suferi…

„Deocamdată, România poate plăti pensiile și salariile pentru patru-şase luni, deci e un termen destul de scurt. Dacă intervin dificultăți pe piață, de exemplu, avem pierderi la export, agricultură foarte slabă, dacă s-ar intra în dificultate de plată, nu este exclus să ni se aplice și nouă o politică identică cu cea din Cipru, adică impozitarea depozitelor, pe diferite limite”, a adăugat Coșea.

El ne-a explicat că România plătește greșeli din trecut „când a distrus capitalul bancar autohton”. „În România nu mai există bănci cu capital românesc, deci piața bancară românească este dependentă de toate mișcările care au loc la băncile-mamă care au sucursale în România. Efectul de contagiune este extrem de periculos și România este supusă unui efect de contagiune. Dacă am fi avut capitalul nostru, am fi fost mai protejați”, a precizat Coșea. El este de părere că situația reală a băncilor nu este „atât de transparentă pe cât ar trebui”.

Pierderi de 5,2 miliarde de euro

În România, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, la finele anului trecut, populaţia avea constituite la cele 32 de bănci participante, la schema de garantare, depozite în valoare totală de 115,4 miliarde de lei. Dintre acestea, intrau sub incidenţa schemei de garantare depozite în sumă de 114,9 miliarde de lei, din care se calificau pentru despăgubire depuneri cu o valoare totală de circa 98,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aproape 17 miliarde de lei (4 miliarde de euro) nu erau garantate.

Dintr-un total de 173,8 miliarde de lei, depozite constituite la cele 32 de bănci de companii erau, în schema de garantare, depozite ale IMM-urilor în sumă de 36 de miliarde de lei, iar sumele calculate la despăgubiri se ridicau la 13,5 miliarde de lei. Datele indică o pierdere ipotetică a deponenţilor în cazul unei prăbuşiri a sistemului bancar de 160 de miliarde de lei pentru toate companiile, dintre care 22,5 miliarde de lei (5,2 miliarde de euro) pentru IMM. Pentru celelalte opt sucursale de bănci străine, depozitele sunt garantate prin schemele de garantare din statele de origine. Datele BNR arată pentru finele anului trecut depozite constituite de populaţie în sistemul bancar ce totalizează 121 de miliarde de lei.