Tinerii pregătesc o nouă revoluție franceză. „Blocăm totul” și „Jos capitaliștii ultrabogați”

La 10 septembrie 2025, Franța se pregătește să trăiască o zi de mobilizare fără precedent, declanșată sub sloganul „Bloquons tout” (Să blocăm totul). Această mișcare cetățenească, născută pe rețelele sociale, cheamă la o oprire totală, generală și nelimitată a țării, cu scopul de a protesta împotriva politicilor economice și sociale ale guvernului lui François Bayrou. Pe măsură ce se apropie data de 10 septembrie, tensiunea crește, iar întrebarea rămâne: această mișcare va fi doar un suflu sau un adevărat punct de cotitură în peisajul politic francez?

• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice

Lansată pe rețelele sociale în iulie, campania a fost comparată inițial cu protestele „Vestele galbene” din 2018-2019 – o revoltă de la bază care a început din cauza taxelor pe combustibil și s-a transformat într-o revoltă națională împotriva inegalității, dificultăților economice și a unui establishment politic considerat deconectat de realitate. Cu guvernul lui Bayrou confruntîndu-se cu un vot de neîncredere la 8 septembrie, autoritățile urmăresc atent dacă „Blocăm totul” poate mobiliza un număr semnificativ de oameni.

Spre deosebire de „Vestele galbene”, care se declarau apolitice, susținătorii „Blocăm totul” înclină puternic spre stînga, conform unui studiu publicat de Fundația Jean Jaurès. Aproape trei sferturi dintre cei chestionați au declarat că sunt foarte interesați de politică, comparativ cu mai puțin de unul din cinci în populația generală. Aproximativ 69% au votat pentru liderul de extremă stînga Jean-Luc Mélenchon în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022 (față de 22% la nivel național), iar 10% l-au susținut pe candidatul anticapitalist Philippe Poutou (față de doar 1% la nivel național).

În schimb, doar 2% l-au susținut pe președintele Emmanuel Macron (28% la nivel național) și 3% pe lidera de extremă dreapta Marine Le Pen (23% la nivel național). Peste jumătate dintre respondenți (51%) s-au plasat în extrema stîngă a spectrului politic, comparativ cu doar 3% din publicul francez. „Dacă extindem perspectiva, 86% se descriu ca aparținînd stîngii radicale”, a precizat studiul. Un raport confidențial al serviciilor de informații ale poliției, scurs de ziarul Le Parisien miercuri, a descris impulsul actual al mișcării ca fiind „condus în principal de activiști politici și din societatea civilă din mediul de extremă stînga și de unele facțiuni sindicale”.

Grupurile de chat de pe Telegram asociate campaniei sunt pline de apeluri la grevă generală și atacuri la adresa „capitaliștilor ultrabogați”, a precizat fundația. Studiul a arătat că 54% dintre susținători au menționat inegalitatea în creștere ca principală preocupare, comparativ cu 13% la nivel național. Alte priorități includ mediul (43% față de 23%) și sistemul de sănătate (30% față de 19%). Imigrația și criminalitatea – teme frecvente în politica franceză – au fost slab reprezentate, doar 4% și, respectiv, 3% menționîndu-le, comparativ cu 21% și 22% la nivel național.

Susținătorii au pledat în mod covîrșitor redistribuirea: 91% au fost de acord cu afirmația „Pentru a stabili justiția socială, bogații ar trebui să dea săracilor” (față de 63% la nivel național). Doar 11% au fost de acord că „Șomerii ar putea găsi de lucru dacă ar vrea cu adevărat” (60% la nivel național), iar doar 15% au susținut ideea că „Sunt prea mulți străini în Franța” (față de 65% la nivel național).

Protestatari tineri, cu educație superioară

Profilul susținătorilor diferă, de asemenea, de cel al „Vestelor galbene”, care aveau o bază solidă în rîndul pensionarilor și lucrătorilor din mediul rural. Un sfert dintre susținătorii „Blocăm totul” au între 25 și 34 de ani, mult peste media națională. Doar 4% au peste 70 de ani. „Aceste date sugerează că mișcarea este structurată în principal de generațiile mai tinere, adesea aflate în centrul mobilizării sociale de stînga, în timp ce pensionarii – care au jucat un rol semnificativ în rîndul Vestelor galbene – sunt în mare parte absenți aici”, a precizat studiul. Educația este un alt indicator: peste jumătate dețin diplome universitare de licență sau superioare. Studenții, profesioniștii și managerii sunt suprareprezentați, în timp ce muncitorii manuali și pensionarii sunt subreprezentați.

Totuși, există și suprapuneri. Aproximativ 27% dintre respondenți au spus că au participat la mișcarea „Vestelor galbene”, iar alți 61% au declarat că au susținut-o. Ambele grupuri sunt unite de ostilitatea față de Macron.
Rămîne neclar cît de mari vor fi protestele de săptămîna viitoare. „Perspectiva demisiei guvernului a întărit determinarea protestatarilor”, a precizat nota serviciilor de informații ale poliției, citată de Le Parisien, estimînd că pînă la 100.000 de persoane s-ar putea mobiliza în toată Franța la 10 septembrie.