Toni Greblă, noul președinte al AEP

PSD a impus numirea lui Toni Greblă pentru președinția Autorității Electorale Permanente, instituție care va organiza, anul viitor, patru rânduri de alegeri, în România. Cu 251 de voturi pentru, Parlamentul l-a validat pe Toni Greblă la șefia instituției. Votul a fost secret, cu buletine de vot. În cursă, s-au înscris trei candidați, validați de comisiile parlamentare de specialitate: Iulia Andreea Băbeanu, de la AUR, Toni Greblă, de la PSD şi Cristian Preda, propus de USR.

• Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
• Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
• Susținătorii de ieri, criticii de azi ai lui Nicușor Dan: Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui!
• Strâmtoarea Ormuz, deschisă total
• Daniel Zamfir, PSD: Oprim vânzarea companiilor de stat! PSD propune o lege prin care se interzice vânzarea acțiunilor la companiile strategice

Toni Greblă a fost senator PSD, judecător la Curtea Constituțională, între 2013 și 2015, secretar general în Guvernul Dăncilă iar în prezent este prefectul Capitalei.

Greblă a fost senator PSD în legislatura 2008-2012, din partea PSD și a fost reales, în 2012, senator de Gorj. A fost numit, de Senat, judecător al Curții Constituționale, în decembrie 2013, după ce judecătoarea Iulia Motoc a demisionat pentru a merge la CEDO.

În 2015, Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, pe motiv că, din postura de senator și ulterior de judecător la Curtea Constituţională, ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri un autoturism marca BMW Seria 5, în valoare de 56.070 de euro, susținea atunci DNA.

În 2018, fostul judecător al Curţii Constituţionale a fost achitat, în primă instanță, de Înalta Curte. Totodată, s-a dispus şi ridicarea sechestrului impus de procurori, iar în 2019 a fost achitat definitv.

În perioada 2018-2019, a fost secretar general al Guvernului Viorica Dăncilă. Ultima funcție publică deținută a fost cea de președinte a Consiliului Legislativ.

Disputa PSD – PNL, pe tema șefiei AEP

PSD deține acum două funcții cheie în AEP, Toni Grebla, președinte, și Mitulețu Buică, revenit pe funcția de secretar general. PNL nu are niciun om la conducerea instituției. Celelalte două funcții de vicepreședinte AEP sunt deținute de Zsombor Vajda, de la UDMR, și Marian Muhuleț propus de USR și numit de președintele Klaus Iohannis.

Miza numirilor la Autoritatea Electorală Permanentă trebuie privită în contextul anului electoral 2024, când instituția va organiza toate cele patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Votul pentru numirea președintelui Autorității Electorale Permanente a fost amânat de două ori din cauza neînțelegerilor dintre PSD și PNL. Liberalii au refuzat să susțină candidatul PSD, pe Toni Greblă, pentru funcția de șef al AEP, dacă la conducerea instituției nu va fi numit și un vicepreședinte de la PNL.

După demisia lui Constantin Florin Mitulețu Buică din funcția de președinte al AEP, PSD a făcut o nouă nominalizare, în persoana lui Toni Greblă. Potrivit înțelegerii politice dintre PSD și PNL, funcția președintelui AEP revine social-democraților. Liberalii au fost nemulțumiți de faptul că Alexandru Mitulețu Buică a rămas în conducerea instituției, pe postul de secretar general al instituției, pentru care dăduse un concurs, pe care îl și câștigase. În 2018, Mitulețu-Buică s-a suspendat din funcția de secretar general al AEP, potrivit legii, pentru că fusese numit președintele AEP.