Trump a semnat o dată și a lovit de două ori

La sfârșitul zilei, totul este despre înarmare nucleară. Donald Trump, fără sprijinul comunității internaționale, a obținut de la Kim Jong- un o promisiune că Phenianul va distruge arsenalul nuclear. Ce nu a reușit nimeni, a reușit Trump. De la promisiune la faptă, calea e lungă și presărată de negocieri. Între timp, implicațiile întâlnirii de astăzi privește lumea întreagă. Despre ele, Q Magazine a vorbit cu fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu. 

Citește și: Klaus Iohannis încă mai citește. Vezi când va lua o decizie în privința șefei DNA

Donald Trump a împușcat doi iepuri dintr-o lovitură. Pe lângă acordul de intenție de dezarmare nucleară a Coreei de Nord, președintele SUA lovește și în Iran, în mod direct. Astăzi a fost făcut primul pas pentru izolarea lui. Strategia lui Trump pare a fi denucleriazarea ambelor țări. Asta în timp ce Europa încă are probleme cu privire la măsurile de monitorizare și verificare menite să asigure că Teheranul nu continuă un program clandestin de înarmare nucleară. 

„E o schimbare de paradigmă. Administrația Trump promovează  o abordare nouă: negocierea directă, la cel mai înalt nivel, peste organizațiile și instituțiile internaționale. Dialogul Trump – Kim Jong- un s-a purtat într-o zonă politică. O negociere multilaterală dusă tradițional presupune negocieri duse luni de zile, în care se stabilește un întreg mecanism complex, care apoi este confirmat prin decizie politică. Acestea presupun concesii reciproce, dar mai ales procese de verificare. A depășit nivelul grupurilor internaționale, în cazul Iranului, despre care nu se poate spune că în acest moment are armă nucleară la dispoziție și capacitatea de transmitere la țintă precum Coreea de Nord. Consiliul de Securitate s-a disociat de poziția SUA și abordează situația Iranului într-o perspectivă nouă, diferită.”, susține Cristian Diaconescu.

Donald Trump a refuzat la 13 octombrie să „certifice”. textul negociat timp de doi ani și încheiat între Teheran și grupul 5+1 (SUA, China, Rusia, Franța, Marea Britanie și Germania), acord menit să împiedice Teheranul să se doteze cu arme nucleare.

În fața acordului de intenție semnat astăzi, Europa tace. Problemele de pe bătrânul continent sunt multe și complicate. Se dezbate regimul de restricții economice stabilite de Administrația Trump în ceea ce privește modificarea tarifelor la importurile de oțel și aluminiu. Numai UE are schimburi de 151 de miliarde de euro în relația cu SUA. Și nu ar fi singurele subiecte tensionate în relația cu SUA. Reacția europenilor a fost categorică, nervoasă pe alocuri, în ceea ce privește acordul de climă de la Paris sau a acordului nuclear cu Iranul.

Descoperă cartea anului 2018: Români de centenar

Trump semnează. Ce face lumea?

„Înțelegerea Trump-Kim are o valore incontestabilă, dar în ce privește perspectivele de implementare, sunt foarte rezervat. Este o declarație de intenție, nu este un document negociat pe toate palierele. SUA s-au obligat să oprească exercițiile militare, fără a întrerupe desfășurările de forțe în Coreea de Sud și în Japonia, iar Coreea de Nord a spus că va intra într-un proces de denuclearizare totală a țării. Acest proces de intenție trebuie să fie salutat, dar din punct de vedere al implementării trebuie să fie verificat. Cei doi șefi de stat nu au putut să stabilească măsurile pentru îndeplinirea angajamentelor de către Coreea de Nord.

Trebuie văzută și reacția Chinei, care cu siguranță nu va dori o peninsulă Coreeană pro occidentală, pro americană prea curând. Coreea de Sud și Japonia sunt extrem de preocupate de o desistare militară a SUA în zonă. Astăzi discutăm despre întreruperea exercițiilor militare, dar s-ar putea ca mâine să vorbim despre retragerea forțelor armate americane, ceea ce ridică foarte multe probleme. Rusia va dori și ea să obțină o serie de confirmări. Aceste state, pentru că nu au fost cuprinse în acest negociere, nu știm în ce măsură vor accepta aceste negocieri dacă le afectează securitatea. Nu există nicio agenție tradițională, care ar fi trebuit implicată în acest discuții, cum ar fi Agenția De Energie Atomică. Nici cadrul ONU nu a fost folosit.”, declară fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu pentru Q Magazine.

După o întâlnire istorică, toată lumea se întreabă ce se va pune în aplicare din toate discuțiile purtate la Singapore. Un acord de intenție trebuie să aibă garanții, să fie consolidat nu doar prin declarații și strângeri de mână.

„Orice variantă concesivă, diplomatică, politică, este mult preferată variantei de război. Pe de altă parte, neavând sprijinul comunității internaționale, va trebui să vedem etapele viitoare dacă aceste gesturi au valabilitate în viitor sau sunt niște gesturi de simpatie interpersonală cu aplicare limitată. Cei doi șefi de stat nu se pot face garanții acestor înțelegeri.”, conchide Cristian Diaconescu.