Sporurile au ajuns să fie subterfugii pentru majorări de salarii, în loc să ducă la motivare şi la creşterea eficienţei instituţiilor, afirmă ministrul Muncii, Raluca Turcan.
“Cei care vor putea avea venituri mai mici sunt cei care acum au venituri foarte mari. Să ştiţi că sunt şi venituri de 50.000 de lei în mână, salarii plus sporuri care ajung şi la 80%”, a anunțat ministrul Muncii, joi seara, la Digi24 cu referire la noua Lege a salarizării.
- TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
- 20 de ani fără EA
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
Ministrul Muncii a precizat că în societate s-a vorbit foarte mult de sporuri însă nimeni nu a pus problema criteriilor de eficienţă a instituţiilor publice.
“Am constatat începând cu acest mandat că până acum s-a vorbit foarte mult de sporuri în societate, dar nimeni nu şi-a pus problema criteriilor de eficienţă a instituţiilor publice. Mi se par absolut firesc ca, în paralel cu modificările la legea salarizării, să apelăm la o expertiză profesionistă pentru a încerca să definim câţiva indicatori de eficienţă a instituţiilor publice, astfel încât sporurile să fie pentru activităţi deosebite sau pentru motivarea angajaţilor şi în felul acesta să apropie şi instituţiile de cetăţean şi angajaţii să poată să aibă o productivitate mai bună a muncii”, a spus Raluca Turcan.
Ea a arătat, în context, că în sistemul public există şi venituri lunare de 50.000 lei net, suma reprezentând salariul şi sporuri care pot ajunge la 80%.
Aceasta consideră că toate sporurile au apărut ca excepţii şi ca rezultat al lobby-ului în Parlament şi au ajuns să fie subterfugii pentru majorări de salarii.
“Sporurile, în loc să ducă la motivare şi la creşterea eficienţei instituţiilor, au ajuns să fie subterfugii pentru majorări de salarii, unele necesare, altele forţate. Este firesc să avem acelaşi salariu de bază în plată. Avem unele calculate la nivelul anului 2019 altele la nivelul anului 2022. Exact cele care sunt la nivelul anului 2022 au şi excepţii la Legea salarizării cu sporuri de peste 85%. Am solicitat ministerelor de linie care sunt responsabile cu familiile ocupaţionale ca, pe un set de principii pe care noi le-am identificat ca fiind necesare în aşezarea Legii salarizării, să vină cu propria viziune în materie de salarizare în sistemul public urmând ca ulterior, în comun cu criteriile de eficientizare a instituţiilor, cu o expertiză de la o instituţie financiară, mi-aş dori Banca Mondială, să putem să punem pe masă o lege a salarizării”, a mai declarat ea.
Aceasta a dat exemplul sistemului de sănătate, unde salariile medicilor şi asistentelor sunt plătite la un nivel raportat la salariul de bază din anul 2022, pe unele specialităţi sunt şi sporuri foarte mari, în timp ce personalul TESA care înseamnă îngrijitori, brancardieri, inclusiv personalul tehnic din sănătate este lăsat la nivelul anului 2019 cu salarii foarte mici.
“Mi se pare firesc în primul rând să încercăm să îi ajutăm pe cei care au rămas în urmă şi apoi, pe criterii de eficienţă, să legăm sistemul de sănătate sau de asistenţă socială sau chiar administraţia de ceea ce aşteaptă omul de la acest sistem. Întotdeauna ne-am gândit la cei care sunt în sistem dar aproape niciodată la cei care sunt dincolo de sistemul public şi îşi doresc ca acesta să funcţioneze performant”, a arătat ministrul.
















































