Urmează sacrificarea altor sute de mii de firme?

În anul 2022, în România erau înregistrate peste 912 000 de microîntreprinderi. Așadar, tot atâția români își desfășurau în legalitate o mică afacere, pentru care plăteau un impozit statului român de 1% pe cifra de afaceri.

• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni

JUMĂTATE DINTRE FIRME „AU MURIT”

Simplu și eficient, statul încasa o sumă consistentă la buget, iar aproape un milion de români scăpaseră de uriașa birocrație pe care statul o impune companiilor, pentru că aveau o contabilitate simplificată.

La mijlocul anului 2024 mai existau doar puțin peste 408.000 de micro- întreprinderi plătitoare de impozit pe venit (pe cifra de afaceri). Cu alte cuvinte, în numai doi ani, guvernul a reușit să „radă” din statisticile economice 500.000 de microîntreprinderi!

500.000 de români care nu își mai pot gestiona propria afacere!

Cum s-a ajuns aici? Prin încrâncenarea cu care guvernările de după alegerile din 2020 au demolat capi- talul mic autohton și prin reducerea forțată a celor care pot lucra în regim de microîntreprindere. Întâi au fost celebrele jaloane din PNRR, cu care se mai mândrește și astăzi ministrul USR al fondurilor europene din anul 2021, Cristian Ghinea, autorul nefastului plan. Apoi, nevoia de bani la buget i-a făcut și pe cei din guvernele Ciucă și Ciolacu să limiteze, treptat, numărul microîntreprinderilor care se încadrează la impozitul pe venit/ cifra de afaceri.

Ceea ce vedem astăzi este efectul ultimei decizii, de la finalul anului trecut, conform căreia, de la 1 ianuarie 2024, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor au devenit:

-1%, pentru microîntreprinderile care obțin venituri ce nu depășesc 60.000 de euro și care nu desfășoară activitățile pentru care se datorează cota de 3%;

-3%, pentru microîntreprinderile care obțin venituri peste 60.000 de euro sau desfășoară activități în zona IT, Horeca, catering, asistență medicală sau asistență stomatologică.

Ei bine, vampirii financiari de la Palatul Victoria nu se liniștesc nici după ce au înjumătățit numărul de microîntreprinderi din țară, ci vor să meargă mai departe și să distrugă și ultimii mici antreprenori români, care se încăpățânează să mai lucreze. Acum invocă o pretinsă presiune pe  PNRR către România, în vederea scăderii pragului de impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 88 500 de euro.

ADEVĂRATA MIZĂ

În primul rând, este o minciună să invoci o presiune din partea Comisiei Europene, în contextul în care toate clauzele din PNRR au fost scrise de guvernul nostru (personal de USR-istul Cristian Ghinea), aprobate de premie- rul Florin Vasile Cîțu (PNL) din 2021 și aprobate tacit de așa-zisa opoziție de atunci, adică de PSD.

În al doilea rând, iată care este cauza distrugerii a sute de mii de microîn- treprinderi: lăcomia fără limite a guvernului, care a împrumutat numai în 2022 și 2023 peste 200 de mili- arde de lei (40 de miliarde de euro), îngreunând bugetul țării până la cote insuportabile, doar spre a-și satisface foamea nebună de bani pentru cheltu- ielile camarilei guvernamentale. Căci, de fapt, Comisia Europeană nu face decât să ceară reducerea deficitului bugetar imens din ultimii ani. Guvernul ar putea foarte bine să salveze regimul microîntreprinderilor, reducând cheltuielile uriașe pe care le face cu salariile bugetarilor sau cu bunurile și serviciile.

În al treilea rând, distrugând microîntreprinderile, guvernul PSD- PNL nu face decât să favorizeze cele nici 40.000 de companii străine din România, care, scapă, în acest mod, de orice competiție din partea capitalului autohton.

Cu alte cuvinte, guvernul este mumă pentru străini și ciumă pentru români! De fapt, ce se întâmplă atunci când treci, în mod forțat, firmele mici de la regimul impozitului pe venit la cel pe profit? Pur și simplu crește birocrația și dependența de o contabilitate externă, căci treci de la un regim simplu de aplicat la formulare multe și complicate. Iar cerințele birocratice ucid orice spirit antreprenorial.Din acest motiv, dintre cele 500.000 de microîntreprinderi „pierdute” în 2024, doar 450.000 se mai regăsesc la firmele plătitoare de impozit pe profit în iunie 2024, iar 50.000 au dispărut pur și simplu! Spre comparație, înainte de cruciada guvernamentală împotriva micilor antreprenori, aveam 128.000 de firme plătitoare de impozit pe profit și acum avem 578.000. Tot atunci, la final de 2022, aveam 912.000 micro- întreprinderi și acum mai avem doar 408.000 de microîntreprinderi.

Cât privește suma în sine, trebuie înțeles că un impozit pe cifra de afaceri/venit de 1% este echivalent cu un impozit de 16% pe profit și o rată a profitului de 6%, iar un impozit pe cifra de afaceri/venit de 3% este echivalent cu un impozit de 16% pe profit și o rată a profitului de 18%! Așa că, tehnic vorbind, la o rată medie a profitului de 6% în economia noas- tră, statul câștigă mai mult din situația actuală decât ar câștiga din micșorarea pragului pentru impozitul pe venit!

Repet, miza nu sunt niște bani în plus la buget, ci distrugerea spiri- tului antreprenorial al românilor și eliberarea pieței pentru marile firme, cu predilecție străine. Căci firmele străine sunt singurele cu care guver- nanții discută despre „mediul de afaceri”, reprezentanții corporațiilor și multinaționalelor sunt mereu invitați și consultați, întrebați politicos ce avem voie să facem astfel încât să nu le deranjăm, dar nimeni nu ia în seamă sutele de mii de români care și-au făcut propria afacere. ■

„La Livada Bucovinei, o afacere de familie unde lucrează și români întorși din diaspora, am văzut importanța sprijinirii micilor antreprenori și agriculturii locale. Guvernul trebuie să susțină constant aceste inițiative pentru a întări clasa de mijloc și pentru a avea un viitor sustenabil în România.” Nicolae Ciucă, octombrie Foto PNL

TOT MAI PUȚINE FIRME NOI

Numărul înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice a scăzut, în primele nouă luni din 2024, cu 19,29%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, totalizând 89.887 de unităţi.

Dintre acestea, 74,3%, respectiv 66.015, sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL), iar 22,6 (20.350) sunt persoane fizice autorizate (PFA), conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 21.035 (minus 8,45%, comparativ cu primele nouă luni din 2023) şi în judeţele Ilfov – cu 5.282 (minus 10,75%), Cluj – cu 4.466 (minus 23,5%), Timiş – cu 4.103 (minus 13,12%), Iaşi – cu 3.589 (minus 15,59%), Braşov – cu 3.248 (minus 15,92%) şi Constanţa – cu 3.244 (minus 20,33%).

La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat, în primele nou luni ale acestui an, în judeţele: Covasna – 437 (în scădere cu 36,85% faţă de perioada similară din 2023), Tulcea (553, minus 23,41%), Ialomiţa (574, minus 19,83%) şi Teleorman (595, minus 31,13%).

Potrivit ONRC, domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17.409, minus 17% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2023), transport şi depozitare (11.377, minus 3%) şi construcţii (9.282, minus 19%).

În septembrie 2024, au fost înmatriculate 6.978 de persoane fizice şi juridice, cele mai multe în Bucureşti (1.539) şi în judeţele Ilfov (500), Cluj (332) şi Timiş (397).