Nimeni nu reușise să intre în camerele papale şi să parcurgă corespondenţa privată a Sfântului Părinte. Sute de documente care dezvăluie precaritatea cotidiană a Bisericii, între afaceri ținute în umbră şi conspirații de palat, au apărut în presa italiană, zilele trecute, zguduind Vaticanul. Lupta pentru viitorul Papă s-a declanșat deja.
Nimic din ceea ce este omenesc nu le este străin înalților prelați, cardinalilor de la Vatican şi nici măcar Papei Benedict al XVI-lea. După şapte ani de pontificat, cei din jur îl văd pe Papa slăbit, cu o sănătate tot mai precară, vulnerabil, lipsit de forţă şi foarte subiectiv în privința colaboratorilor săi. Un grup de cardinali intitulat „Corbii” a declanșat un război deschis actualului secretar de stat al Vaticanului, Tarcisio Bertone, acuzându-l că a concentrat în mâinile sale prea multă putere, pe care o folosește pentru a-i discredita pe cei care nu îi sunt aproape şi pentru a controla operațiunile financiare desfășurate prin Institutul pentru Opere Religioase (IOR), adică Banca Sfântului Vatican, cu un patrimoniu de peste cinci miliarde de euro.
PARADISUL FISCAL AL VATICANULUI
Pentru prima dată, scrisori secrete adresate Papei, documente care certifică orchestrarea unor acuzații de homosexualitate şi molestare aruncate asupra unor adversari ai lui Bertone, despre organizarea unor întâlniri secrete între Benedict al XVI-lea şi președintele Italiei, Georgio Napoletano, faxuri în care i se dau amănunte despre deciziile de a schimba din funcție niște oameni nevinovați au fost livrate presei şi au văzut lumina tiparului în cartea „Sua Sanctita”, publicată recent în Italia sub semnătura autorului Gianluigi Nuzzi. Imediat după apariția cărţii, majordomul Papei, Paolo Gabriele, a fost reținut de gărzile papale.
Această reținere, deși firească, legitimă, a însemnat totodată deschiderea unei uși către încăperi mult mai tenebroase din palatele tainicei enclave. Dispus să coopereze cu autoritățile, Paolo Gabriele confiscă astfel liniștea tuturor celor aflați pe diverse trepte ale piramidei de putere, fie că vorbim de așa-numita conducere din umbră, exercitată de cardinali, fie de nivelurile inferioare populate de episcopi, secretari și aparatul funcționăresc. Prima instituție ce a resimțit reculul acestui scandal a fost Institutul pentru Opere Religioase, alias Banca Vaticanului, președintele Consiliului de Administrație, profesorul Ettore Gotti Tedeschi prezentându-și demisia după ce Suveranul Pontif i-a retras în prealabil încrederea. Tedeschi făcea însă obiectul unei anchete încă din 2010, când autoritățile laice din Europa și Statele Unite suspectau că sfânta instituție cu vocație filantropă ființează mai cu seamă după regulile impioase ale unui paradis fiscal, nemaipunând la socoteală acuzele halucinante de anturare cu Mafia. Dacă în primul act Vaticanul a decis să-l dubleze pe redutabilul bancher în lupta cu autoritățile, iată că aceste din urmă dezvăluiri curmă subit mandatul uneia dintre cele mai proeminente figuri din angrenajul Sfântului Scaun.
Între Bertone şi Tedeschi însă interveniseră diferențe de viziune asupra transparenţei operațiunilor financiare ale IOR.
De altfel, însuși propovăduitorul crizei mondiale, reputatul economist Nouriel Roubini, a avut o ieșire publică pe marginea acestui subiect, în care a calificat Vaticanul drept cel mai mare evazionist din Italia. Biserica deține aproximativ 110.000 de proprietăţi, evaluate la 11,9 miliarde de dolari, iar impozitul aferent acestei zestre impresionante se apropie de un miliard de dolari anual. În acest context a venit și declarația premierului italian Mario Monti, care revizuiește astfel atitudinea fiscală a Italiei față de Vatican, anunțând că enclava trebuie să plătească impozit pe proprietățile nereligioase pe care le deține.
În fapt, bătălia de la Vatican se dă pentru viitorul Papă, care va fi un italian, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1978.
BERTONE, ÎNLOCUIT?
Marco Ansaldo, ziarist la cotidianul La Repubblica, specializat în problemele Bisericii Catolice, a realizat în urmă cu câteva zile un interviu cu unul dintre „corbi”. În exclusivitate pentru Q Magazine, Ansaldo a declarat că, în opinia sa, „până la sfârșitul anului Papa Benedict al XVI-lea îl va înlocui pe Secretarul de Stat al Vaticanului, Tarcisio Bertone”.
Dacă așa vor sta lucrurile, atunci înseamnă că grupul cardinalilor care s-au arătat deranjați de concentrarea puterii în mâinile lui Bertone şi au declanșat inclusiv scurgerea de documente secrete din corespondenţa adresată Papei şi secretarului acestuia, Don Georg, au câștigat lupta. Potrivit lui Ansaldo, astfel de lupte între cardinali pentru putere şi influenţa asupra chestiunilor politice, dar mai ales economice, au existat întotdeauna pe culoarele Vaticanului, însă niciodată până acum nu s-a ajuns la apariția unor scrisori private ale Papei în presă. Faptul este fără precedent.

În spatele complotului împotriva lui Bertone poate sta inclusiv predecesorul său, cardinalul Angelo Sodano, care a demisionat din cauza vârstei, potrivit dreptului canonic, şi care şi-a văzut înlăturaţi toţi oamenii lăsaţi în posturi după venirea lui Bertone. Marco Ansaldo nu exclude nici aceasta variantă.
Este evident însă faptul că Papa Benedict al XVI-lea a fost informat de câţiva cardinali asupra puterii tot mai mari pe care Bertone o deţine şi implicit asupra deciziilor subiective pe care acesta le ia în privința unor oameni, dar şi a direcționării unor fonduri şi donații private. Papa nu a luat atitudine şi pentru că îi este greu să renunţe la mâna sa dreaptă, un colaborator cu care lucrează de peste 30 de ani, dar şi pentru că a-l schimba din funcție acum pe Bertone ar însemna să cedeze unui șantaj. Însă această schimbare pare iminentă, cel puțin pentru a evita scurgerea unor alte documente şi a menține vie această luptă care, de fapt, fragilizează imaginea Papei şi a Vaticanului. Până unde va merge lupta dintre cele două grupuri?

EXCLUSIV – GIANLUIGI NUZZI PENTRU Q MAGAZINE:
Justiția vaticaneză se mișcă în secret absolut
de Floriana Jucan
După succesul înregistrat cu prima sa carte dedicată Sfântului Scaun, „Vatican Spa”, Gianluigi Nuzzi povestește în noul său roman, „Sanctitatea Sa”, cu ajutorul unor documente secrete furnizate de o sursă internă din palat, istorii, culise şi personaje care îşi împart astăzi Biserica şi influențează politica Italiei. Inclusiv pe cea a Guvernului Monti, care, pentru prima dată, intenționează să impună taxe şi impozite Bisericii.
Autorul publică în facsimil scrisorile unor personaje importante precum directori de ziare, jurnaliști, cardinali către Papa Benedict al XVI-lea, care dezvăluie ce şi cine stă în spatele unor acuzații de homosexualitate şi molestare ce au dus la îndepărtarea anumitor feţe bisericești din anturajul Papei, pentru a face loc altora care vor să acapareze finanțele şi afacerile Vaticanului. Motivația celor care au furnizat documentele pare a fi aceea de a induce curaj persoanelor care nu mai regăsesc în Biserică o instituție menită să facă bine, care-şi trece în subsidiar calitatea ei caritabilă, înlocuită de interesul pentru afaceri şi putere. De ceva timp, Vaticanul, în general Biserica Catolică, este marcat de scandaluri şi de acuzații.
Q Magazine: „Întunericul” de pe coridoarele Vaticanului protejează răul?
Gianluigi Nuzzi: Orice articol publicat şi orice știre face bine sistemului şi ajută la adevăr. Dimpotrivă, întunericul, tăcerea, secretul sunt anticamerele bănuielilor şi șantajului. Ca atare, sunt binevenite orice dezvăluiri, chiar şi cele incomode.
Q: Credința devine din ce în ce mai slabă în biserică, în preoți şi în Dumnezeu. Este din cauza deselor scandaluri care macină biserica sau din pricina trendului științific tehnologic pe care îl înregistrează societatea?
G.N.: Cred că dezvoltarea tehnologiei şi a științei impune tuturor să fie în pas cu vremurile, iar în cartea mea se vede clar cum Biserica Catolică folosește mijloace de evanghelizare. Lumea de astăzi este cea a comunicării globale şi a transparenţei. Cine nu acceptă regulile rămâne în urmă.
Q: Ce credeți că se întâmplă, de fapt, înăuntrul Vaticanului?
G.N.: Cred că au loc schimbări, însă acestea au nevoie de timp. Dar tot ceea ce se întâmplă acum face bine celor care iubesc lumina şi sinceritatea. Papa Benedict al XVI-lea este unul dintre aceștia.
Q: De ce ați fost ales dumneavoastră pentru a vi se încredința aceste documente secrete? Datorită prieteniilor pe care le aveți în interiorul Sfântului Scaun sau pentru curajul de a le publica? Cum v-au parvenit aceste scrisori secrete ale Papei?
G.N.: Prima mea carte despre Vatican, „Vatican Spa”, mi-a facilitat o serie de contacte şi relații cu diferite surse de informații care, peste ani, au căpătat încredere în mine până la a-mi face cunoscute chestiuni secrete, luptele interne şi sfârșind cu încredințarea unor documente secrete ale Palatului. Jurnalismul trăieşte prin aceste surse confidențiale, altfel toți ziariștii ar fi la fel.
Q: Cum vedeți desfășurarea lucrurilor? Cum vor evolua?
G.N.: Viitorul este imprevizibil, însă dorința de adevăr este evidentă în interiorul Sfântului Scaun. Este dezamăgitor însă faptul că şi azi justiția vaticaneză se mișcă în secret absolut, arestând persoane acuzate în mod ridicol că ajută ziariștii. Asta nu este democrație.

















































