Victor Negrescu: Cum ajungi europarlamentar

Cum ajungi europarlamentar? – este o întrebare pe care am auzit-o din partea multor persoane de-a lungul timpului, mai ales din partea tinerilor care vor să urmeze o carieră europeană.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

CÂND CÂȘTIGĂ SUVERANIȘTII

Majoritatea celor care m-au interpelat îmi împărtășeau fie convingerea că este nevoie de bune cunoștințe de relații internaționale, în timp ce alții își manifestau vizibil nemulțumirea față de activitatea scăzută a eurodeputaților sau de absența dezbaterii despre ce înseamnă Parlamentul European.

Am căutat să ofer un răspuns acestei întrebări printr-o cercetare academică publicată în revista Europolity (vol. 19, nr. 1/2025), în care analizez profilurile eurodeputaților din al zecelea mandat (2024-2029).

Am comparat datele actuale cu cele din mandatele precedente (1979-2019), utilizând un set de variabile extinse pe tema educației, experienței, genului, seniorității și profesionalizării eurodeputaților.

„Al zecelea mandat legislativ al Parlamentului European marchează un punct de cotitură în profesionalizarea politicii europene, cu un nou val de membri care acced la poziții de conducere, în ciuda experienței politice sau internaționale limitate”.

Primul aspect pe care m-am concentrat a fost participarea electorală care indică o rată în creștere față de alegerile europene din anul 2019. Prezență ridicată dictată și de legislația electorală: Belgia – 90% (+2%), Luxemburg – 96%(+12%); în timp ce am avut o prezență scăzută: Croația – 20% (–10%), Lituania – 28% (–25%), Slovacia – 34%(+11%). 

54% dintre eurodeputați sunt noi (față de 61%, în 2019), cu diferențe semnificative pentru Italia, Franța, Germania, Polonia, Spania, care au cei mai mulți noi membri în cifre absolute. Procentual, cei mai mulți eurodeputați sunt din Portugalia, Slovenia și Ungaria. 

Rezultatele arată că partidele de stânga și cele suveraniste înregistrează scoruri mai bune când este o prezență ridicată.

„Peste trei sferturi dintre cei care au studiat sau au lucrat în străinătate ocupă funcții de conducere, confirmând valoarea adăugată pe care experiența internațională o aduce în politica europeană”.

Majoritatea eurodeputaților aleși au avut anterior experiență politică (națională sau locală), confirmând relevanța parcursului politic pentru obținerea mandatului și accesul la roluri cheie în legislativul european. 

Am remarcat de asemenea că aproximativ o treime dintre europarlamentari au studiat sau lucrat în străinătate. Acest factor este corelat pozitiv cu accesul la roluri influente: peste trei sferturi dintre cei cu experiență internațională ocupă poziții de conducere în Parlamentul European sau în grupuri politice.

Lena Schilling

TOT MAI TINERI, TOT MAI MULTE FEMEI

„Cu o vârstă medie de 49 de ani, noul Parlament include 151 de membri sub 40 de ani – peste jumătate dintre ei femei – semnalând o schimbare de generație în leadershipul european”.

Absolvenții de drept și științe politice rămân favoriți să acceadă în roluri de conducere în Parlamentul European, în timp ce profilurile tehnice și artistice continuă să fie subreprezentate.

Vârsta medie la startul mandatului în iulie 2024 a fost de 49 ani. 

Cel mai tânăr eurodeputat ales a fost Lena Schilling (23 ani, Austria), iar cel mai vârstnic, Leoluca Orlando (77 ani, Italia). 

151 de europarlamentari aveau sub 40 de ani în momentul în care au fost aleși, majoritatea cu studii juridice sau științe politice. 

Dintre tinerii eurodeputați, peste jumătate erau femei, 80% aveau o experiență internațională, iar aproape jumătate au obținut imediat roluri în grupurile politice și un sfert în Parlamentul European. 

Notabil este faptul că noii veniți în legislativul european erau mai în vârstă, majoritatea aveau experiență politică dar, în mod surprinzător, mai puțină activitate internațională.

„Femeile dețin acum 41,1% dintre rolurile de conducere din Parlamentul European și 36% în grupurile politice, iar peste 60% dintre europarlamentarele femei ocupă cel puțin o poziție de decizie”.

Referitor la ponderea de gen, remarcăm o menținere a proporției de femei în legislativul european, 38,7% (față de 39%,în 2019). 

Leoluca Orlando

Dintre noii veniți sunt însă mai multe femei: 40,4%. Dintre cele 278 de femei alese în legislativul european, remarcăm faptul că două treimi au avut o experiență politică prealabilă și că o pondere importantă a obținut funcții de conducere în Parlamentul European sau în grupurile politice.

Citându-l pe Eugenio Salvati, am arătat că există o legătură tot mai strânsă între nivelul local sau național și reprezentare europeană. Totodată, rezultatele arată că statele cu o frecvență mare a alegerilor (locale, naționale, prezidențiale) au o participare europeană mai scăzută, impactând capacitatea de construire a unor profiluri politice europene.

În concluzie, al zecelea mandat al Parlamentului European marchează un punct de cotitură în profesionalizarea clasei politice europene. Mai mulți eurodeputați nou veniți în legislativul european au acces real la poziții de conducere, în ciuda experienței politice limitate sau a resurselor internaționale. Există o reprezentare echilibrată de gen, cu femei integrându-se activ în leadership, iar experiența internațională, educația în drept/științe politice și profilul alegerilor la nivel național determină succesul și profilul eurodeputaților.

Senioritatea nu mai este determinantă pentru accesul la conducere, accentul mutându-se către competență, diversitate și dinamism.

Pe scurt, ca să răspund și tinerilor care mă întreabă cum se ajunge în Parlamentul European răspunsul este clar: trebuie să crezi în ceea ce faci și să îți dorești să reprezinți interesele comunității sau țării tale la nivel european și să ai o serie de obiective clare. Nu contează vârsta, contează pregătirea, puterea de muncă și capacitatea de a genera sprijin popular pentru ideile tale. 

În politică am intrat ca urmare a injustiției pe care am văzut-o în spitalele din România, dar și a experiențelor trăite ca român care a locuit în străinătate și am demonstrat că pot reprezenta cu brio țara în Parlamentul European. Construind timp de mai mulți ani organizația PES activists România, compusă din peste 10.000 de persoane de stânga, interesate de politica europeană și internațională, alături de care am militat pentru o voce puternică și profesionistă a României în UE, am devenit, la 27 de ani, în 2014, cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European. 

Sunt convins că în anii care vor urma vom avea și mai mulți tineri competenți în legislativul european. Îi invit să înceapă munca de pe acum și să nu aștepte să le dea cineva un loc pe o listă.