Vine, vine, vine… vaccinul

Noul coronavirus a dat peste cap viața întregii planete. Se moare de COVID-19, se trăiește cu el, se luptă cu virusul. Apariția iminentă a vaccinului a reaprins speranța în sufletele oamenilor. Și totuși mulți resping ideea de a se vaccina.

• PSD, întâiul chemat
• Miza unei întâlniri care poate schimba fața lumii
• Da’ unde e vila?
• Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news
• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă

TEHNOLOGIE DE ULTIMĂ ORĂ

La 11 august 2020, Rusia a devenit prima țară din lume care a aprobat un vaccin împotriva sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2). Vaccinul, denumit Sputnik V, eficient în proporție de 92%, se bazează pe doi vectori de adenovirus, fiind dezvoltat de Centrul Național de Epidemiologie și Microbiologie Gamaleya din Moscova.

Cu toate acestea, la momentul aprobării, Sputnik V nu începuse nici măcar studiile din faza a 3-a și nici rezultatele despre studiile din faza anterioară nu au fost publicate, potrivit The Lancet, o revistă de specialitate din domeniul medicinei.

„Nu avem nicio idee dacă acest vaccin este sigur sau dacă funcționează”, avertizează Ashish Jha, decanul Școlii de Sănătate Publică a Universității Brown din Statele Unite.

„Este foarte îngrijorător când oamenii încep să ocolească procesul standard pe care îl avem pentru dezvoltarea vaccinului”, a adăugat Jha. Un produs ineficient nu ar face altceva decât să agraveze pandemia care a cuprins întregul glob, întrucât persoanele care se vor vaccina nu vor mai respecta nicio măsură de protecție împotriva SARS-CoV-2.

„Există un risc imens ca încrederea în vaccinuri să fie afectată de un vaccin care a primit aprobare, iar apoi s-ar dovedi a fi dăunător”, a spus Peter Openshaw, profesor de medicină experimentală la Imperial College London, Marea Britanie.

La 9 noiembrie s-a anunțat că vaccinul dezvoltat de companiile farmaceutice Pfizer și BioNTech, testat pe 43 500 de oameni din 6 țări, are o eficacitate mai mare de 90%. Spre deosebire de vaccinul produs de Universitatea Oxford, care poate fi depozitat în frigider, vaccinul Pfizer-BioNTech trebuie însă depozitat la o temperatură de –70°C, într-un recipient special.

Folosirea tehnologiei ARNm (prescurtarea de la ARN mesager) este cu totul și cu totul nouă în cazul unui vaccin. Vaccinurile convenționale administrează în organism un virus inactivat sau proteine din acel virus pentru a declanșa un răspuns imun, care poate preveni infecția ulterioară. Însă până acum tehnologia ARNm nu a mai fost folosită pentru dezvoltarea unui vaccin.

La 16 noiembrie, Moderna, compania americană de biotehnologie, a făcut publice rezultatele obținute în urma studiilor clinice efectuate, vaccinul anti-COVID-19 fiind eficient în proporție de aproape 95% (94,5%). La studiile clinice au participat 30 000 de oameni, dintre care doar jumătate au primit vaccinul. Vaccinul Moderna trebuie păstrat la o temperatură de –20°C.

Marea Britanie a fost prima ţară din lume care a aprobat, la începutul lunii decembrie, spre utilizare vaccinul dezvoltat împotriva COVID-19 de compania americană Pfizer, în colaborare cu partenerul său german BioNTech. Costul unei doze de vaccin Oxford este de 3 lire, comparativ cu 15 lire pentru vaccinul Pfizer-BioNTech și 25 de lire pentru vaccinul Moderna.

EROAREA

La 23 noiembrie, Universitatea Oxford în colaborare cu AstraZeneca au dezvăluit informații din faza a 3-a a studiilor clinice, potrivit cărora vaccinul anti-COVID-19 este eficient în proporție de 70%. Datele arată, de asemenea, un răspuns imun puternic la persoanele în vârstă.

Eficacitatea ridicată a vaccinului împotriva noului coronavirus s-ar putea să fi fost parțial cauzată de o eroare în dozarea sa. S-au raportat trei cifre diferite ale eficienței sale, și anume 70% rata medie de succes a vaccinului, 62% și 90%.

Aproximativ 3 000 de participanți la studiu au primit jumătate de doză, apoi o doză completă, patru săptămâni mai târziu, iar acest regim pare să ofere cea mai mare protecție sau eficacitate în studiu – aproximativ 90%.

În grupul mai mare, de aproape 9 000 de voluntari, cărora li s-au administrat două doze complete, tot la patru săptămâni, eficacitatea a fost de 62%.

12 058 345 de euro avans a plătit România către Comisia Europeană pentru vaccinul COVID-19

PRO ȘI CONTRA

Polemica pe acest subiect a avut un profil care arată că lipsa de comunicare este din ce în ce mai prezentă în societatea românească. Dacă se întâmplă să ai întrebări, să pui probleme, să fii mai reticent față de eficacitatea vaccinului, o cascadă de injurii se abate asupra persoanei care îndrăznește să iasă din front. Lupta nu este bazată pe argumente, idei și principii.

Deși vaccinul este așteptat cu nerăbdare, sunt câteva chestiuni care nu au fost lămurite. Interesant este că o bună parte din personalul medical (doctori, asistente) se arată extrem de reticentă față de vaccinurile ce urmează să ajungă și la noi.

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, Valeriu Gheorghiță, a declarat unui post de televiziune că „este cumva legitimă și pe bună dreptate reticența, pentru că nu avem încă niște date pe care să ne uităm care să vină de la aceste agenții”.

„Cred că printr-o informare corectă, printr-o transmitere corectă a beneficiilor, a riscurilor, vor crește nivelurile de acceptare atât în rândul personalului medical, cât și în rândul populației. Este un demers la nivelul Europei, un demers comun din care România face parte. Campania de comunicare și informare este placa turnantă care va sta la baza succesului acestei campanii de vaccinare, alături de organizarea logistică și partea medicală propriu-zisă”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Dacă persoanele considerate anti au întrebări, cei pro au un singur argument: Uniunea Europeană nu va achiziționa un produs nesigur.

Pe de altă parte, reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, este de părere că nu se pot face aprecieri până când nu va exista un document oficial al Agenției Europene a Medicamentului.

„Noi, în momentul de faţă, discutăm despre două vaccinuri care au încheiat studiile clinice de fază 3 şi care urmează să fie supuse unor proceduri de autorizare. Noi nu putem să facem astfel de aprecieri la cine sau cum se administrează până când nu avem un document oficial emis de o agenţie de reglementare. În cazul României, pentru că suntem parte a UE, discutăm de EMA – Agenţia Europeană a Medicamentului”, a spus Rafila.

Conform acestuia, în momentul în care vaccinul va primi autorizaţia de utilizare, în aceasta se va preciza care sunt categoriile de persoane la care poate fi inoculat.

„Studiul unui vaccin se face întotdeauna pe grupe de vârstă şi având în vedere că acest vaccin se adresează de obicei pacienţilor cu boli cronice, cu diverse comorbidităţi, aceștia sunt în general vârstnicii. (…) În principiu, din ceea ce ştiu eu, persoanele vârstnice au fost incluse în studiile clinice şi eficacitatea vaccinului a fost evaluată şi la aceste categorii de persoane, însă în ce privește eventualele contraindicaţii – cum ar fi persoanele cu tiroidită sau cu leucemie cronică – nu am informaţii. (…) Să aşteptăm autorizarea EMA, pentru că până în momentul de faţă avem doar câteva declaraţii din partea firmelor care au dezvoltat aceste vaccinuri şi nu este normal să facem aprecieri până când nu avem un document oficial al unei agenţii care are această responsabilitate legală”, a explicat Rafila.

Una dintre cele mai controversate teme ale momentului ține de obligativitatea vaccinării. „Paiele” au fost puse pe foc chiar de președintele Iohannis, care, în septembrie, răspundea unei întrebări astfel: „Ar fi excelent să avem un vaccin și, în măsura în care vom avea acest vaccin, se va pune problema obligativității”.

Pentru a calma spiritele, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, în noiembrie, că vaccinarea va fi gratuită și voluntară.

38,6% dintre români ar refuza să se vaccineze dacă ar exista un vaccin împotriva COVID-19

21,8% au afirmat că s-ar vaccina

30% ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme.

8% ar accepta doar dacă li s-ar explica mai multe despre acest tratament

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Matei Balș” și unul dintre cei mai importanți medici în boli infecțioase din România, dr. Adrian Streinu-Cercel, a reacționat la adresa colegilor săi care se arată sceptici: „Medicii care se împotrivesc vaccinării ar trebui să își piardă licența”.

„Atenție, nu suntem singuri, ce folosim noi va folosi toată Europa. Să înțeleagă lumea, nici guvernul francez și nici cel german nu vor să facă vreun rău populației. Achiziția vaccinului anti-COVID este europeană, nu se va achiziționa ceva care nu prezintă siguranță”, a declarat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

„Trebuie să înțelegem! Vaccinul nu este obligatoriu, este voluntar și este gratuit. Noi sperăm ca în ianuarie să putem vaccina prima categorie, și anume personalul din unitățile sanitare publice și private, în jur de 550 000. Persoanele fără comorbidități, peste 18 ani, sunt cele care vor primi acest vaccin din martie, aprilie”, a declarat Nelu Tătaru.

Întrebările la care producătorii de vaccin ar trebui să răspundă

Care sunt contraindicațiile acestui vaccin?

Copiii mici, care sunt supuși unei scheme cunoscute de vaccinare, pot fi vaccinați?

Care sunt efectele adverse?

Care este perioada pentru care vaccinul dă imunitate?

Cei care au avut boala mai trebuie să facă vaccinul?

Având în vedere că etapele de testare au fost comprimate, unele realizându-se simultan, cum s-a ajuns la concluzia că eficiența este de 94%?