Voineag, procurorul șef DNA: Nu veți rămâne cu banii!

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție din cursul anului 2024 a fost marcată de modificările legislative survenite, de deciziile Curții Constituționale a României în anul de referință, dar și de efectele propagate de hotărârile sale anterioare în practica judiciară curentă, precum și de hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție și cele pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în materii care interferează competența acestei direcții, se arată în Bilanțul DNA pentru anul 2024.

• Statele Unite au transmis răspunsul la propunerea de pace. Iranul analizează
• UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012
• Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
• Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
• Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj

În raport se relevă că volumul de activitate al DNA pe segmentul urmăririi penale a constat în 5.443 de dosare, comparativ cu 6.085 cauze în anul 2023.

Numărul de cauze nou înregistrate în anul 2024 a fost de 2379 dosare, față de 2790 înregistrate în anul 2023.

Pe parcursul anului 2024, procurorii din cadrul direcției au soluționat în total 1.888 cauze, față de 2.259 dosare soluționate în anul precedent.

Indicatorii statistici în anul 2024 marchează creșterea ponderii soluțiilor de sesizare a instanței prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției (369 asemenea soluții în 2024, față de 302 în anul 2023, creșterea fiind de aproximativ 22,2%).

În concret, în anul 2024 au fost emise 131 rechizitorii (față de 132 în anul 2023) și 238 acorduri de recunoaștere a vinovăției (față de 170 în același an de referință, creșterea fiind de 40%).

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a 257 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante, comparativ cu anul 2023, când s-a dispus trimiterea în judecată a 226 astfel de persoane, rezultând o creștere cu 13,71%.

Potrivit raportului, în cursul anului 2024 s-a reușit diminuarea cu 3,5% a volumului de dosare rămase nesoluționate la finele anului în cauză, fiind vorba despre 2.957 cauze rămase, față de 3.064 dosare câte au rămas la sfârșitul anului 2023.

De asemenea, s-a înregistrat o creștere a măsurilor preventive dispuse de procuror sau de judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv 409 măsuri preventive(comparativ cu 311 în anul 2023). Transpare, prin urmare, preocuparea procurorilor în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, atât prin solicitarea în cursul urmăririi penale a unor măsuri privative de libertate, dar și prin instituirea controlului judiciar pe cauțiune (în anul 2024 a fost luată măsura controlului judiciar pe cauțiune în 21 de cazuri, comparativ cu 0 în anul 2023, iar în 103 cazuri măsura arestului preventiv sau la domiciliu, comparativ cu 72 în anul 2023).

În cauzele instrumentate de procurorii direcției, pe baza ordonanțelor în care au dispus luarea măsurilor asigurătorii, au fost indisponibilizate efectiv bunuri în valoare de 236.151.352 RON.

În cursul anului 2024, volumul de muncă în activitatea judiciară, cu referire la participarea în ședințele de judecată, a fost în ușoară scădere față de cel din anul precedent (10.454 participări în anul 2023, față de 11.216 în anul 2023), înregistrându-se însă o creștere de 1,2% în privința hotărârilor judecătorești verificate în vederea exercitării căilor de atac (2.263 hotărâri în anul 2024, față de 2.236 în anul 2023).

Astfel, ținând cont de faptul că în anul de referință au fost verificate mai multe hotărâri judecătorești în vederea exercitării căilor de atac, raportat la numărul total al căilor de atac declarate (apeluri și contestații), se remarcă o scădere în pondere de 26,8% (262 căi de atac, dintre care 98 apeluri și 164 contestații, declarate în anul 2024, față de 358 căi de atac, dintre care 184 apeluri și 174 contestații), de unde transpare concluzia că actele prin care procurorii direcției sesizează instanțele de judecată sunt întocmite cu o mai mare rigurozitate juridică, întrucât soluțiile pronunțate de instanțele de judecată nu au mai fost susceptibile de reformare în căile de atac. 

Dintre căile de atac declarate, pe parcursul anului 2024 instanțele de judecată au soluționat 175 apeluri și 162 contestații declarate de procuror, dintre care au fost admise 81 apeluri și 94 contestații, față de cele soluționate în anul 2023, respectiv 212 apeluri și 172 contestații declarate de procuror, din care 128 apeluri și 76 contestații admise, trend descendent firesc întrucât a crescut rigurozitatea actelor cu care au fost sesizate instanțele, cât și scrierea juridică, cu consecința, firească, manifestată în scăderea numărului de căi de atac.

Însă, per total, procentul de admisibilitate a căilor de atac declarate de procuror rămâne la un nivel similar față de anul precedent, respectiv 53%, comparativ cu un procent de aproximativ 52%, în anul precedent.

În 2024, 147 inculpați au fost achitați definitiv, comparativ cu anul 2023, când au fost 175 de inculpați achitați definitiv.

Totodată, este de menționat faptul că din cei 147 de inculpați care au fost achitați definitiv în anul 2024, numai unul dintre aceștia a fost trimis în judecată în perioada 2023-2024, restul de 146 de inculpați fiind trimiși în judecată în perioada 2014-2022.

În ansamblu, prin raportarea (potrivit Hotărârii nr. 1265/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii) numărului de 147 inculpați achitați definitiv la 683 inculpați cât au fost trimiși în judecată în anul de referință, se obține o pondere a achitărilor de 21,52% pentru anul 2024, dinamica indicatorului reflectând o scădere a ponderii achitărilor comparativ cu anul 2023, când s-a înregistrat un procent de 26,88%.

Chiar și în situația în care raportarea se face la numărul total al inculpaților judecați în anul 2024, respectiv la 898 inculpați, o asemenea operațiune având valențe suplimentare de obiectivare a analizei avute în vedere, calculul arată o pondere a achitărilor de 16,36%, observându-se același trend descendent al procentului de inculpați față de care instanțele dispun soluții de achitare, în anul 2023 acesta fiind de 17,64%.

Privitor la același aspect, reținem suplimentar că 35 inculpați dintre cei 147 inculpați au fost achitați definitiv în cursul anului 2024 după ce inițial, la judecarea pe fond a cauzei în primă instanță, au fost condamnați, pedeapsa aplicată fiind într-unul dintre cazuri chiar de 7 ani închisoare.

Or, asemenea modificări, aparent incompatibile unui curs predictibil al judecării cauzelor, relevă mai degrabă existența unei poziționări diferite a organelor judiciare față de interpretarea probatoriului și a normelor incidente, de natură a face inoportună formularea vreunei critici circumscrise calității activității de urmărire penală desfășurate de procuror.

Obținerea unor rezultate pozitive pe parcursul anului 2024 trebuie punctată și în privința datelor statistice care se referă la cauzele restituite la procuror, asemenea hotărâri judecătorești fiind pronunțate definitiv în 6 dosare soluționate prin rechizitoriu (în total, 19 inculpați), față de anul 2023, când restituirea s-a dispus în 8 dosare (în total, 17 inculpați), ponderea în sens pozitiv fiind de 33,3%.

Pe de altă parte, în cursul anului 2024 instanța a respins acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate în 10 dosare și a trimis cauza la procuror în vederea continuării urmăririi penale, față de anul 2023, când astfel de hotărâri au fost pronunțate în 17 dosare, observându-se astfel o scădere a restituirilor cu un procent de 41,17%.

Prin urmare, indicatorul de calitate reflectat de acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate în anul 2024 este unul pozitiv, comparativ cu anul 2023, crescând numărul celor emise cu 40%, totodată înregistrându-se o scădere cu 41,17% al celor restituite. Astfel, în anul de referință, procentul acordurilor de recunoaștere a vinovăției respinse de către instanța de judecată, raportat la numărul celor emise a fost de 4,2%, comparativ cu anul 2023, când acesta a fost de 10%.

Totodată, considerăm ca fiind reprezentativ în atestarea trendului pozitiv al activității desfășurate pe parcursul anului 2024 indicatorul referitor la ponderea cauzelor restituite din totalul trimiterilor în judecată, prin raportare la numărul trimiterilor în judecată (249 cauze) în același an, proporția fiind de 6,42%, față de 10,25% cât a fost în anul 2023.

Avertismentul lui Voineag

Procurorul șef DNA, Marius Voineag, a subliniat în discursul de astăzi performanțele procurorilor din subordine, dar a și transmis un mesaj celor care sunt „tentați” să încalce legea.

„Intensificarea activității noastre în planul recuperării produsului infracțional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentați să încalce legea: nu veți rămâne cu banii!

În concluzie, activitatea Direcției Naționale Anticorupție din anul 2024 a fost una performantă, cu numeroase realizări și un trend general pozitiv. Acest lucru este confirmat atât de evoluția indicatorilor statistici cantitativi, cât și de evoluția celor calitativi, în special de creșterea diversității tipului de probe administrate și scăderea semnificativă a gradului de achitări. Inițiativele strategice ale DNA în 2024 au fost esențiale în concentrarea eforturilor pentru îndeplinirea misiunii instituției. Eforturile de recrutare, autoritatea legislativă extinsă și capacitatea tehnică sporită contribuie împreună la un cadru solid, poziționând DNA pentru a naviga și neutraliza provocările legate de corupție în prezent și pe termen lung.

Am demonstrat că suntem o instituție puternică și capabilă să facă față provocărilor, asigurând respectarea legii și protejarea intereselor publice, dar există și o serie de provocări pe care trebuie să le gestionăm în perioada următoare. Una dintre acestea vizează scăderea de ansamblu a activității în cadrul unora dintre structurile teritoriale. Vom evalua această situație și vom lua măsurile care se impun.
Privind în perspectivă, obiectivele pentru anul 2025 includ îmbunătățirea calității actelor de urmărire penală, detectarea și investigarea faptelor de mare corupție, dezvoltarea capacității de documentare și unificarea practicii judiciare. Ne propunem să continuăm să ne adaptăm la dinamica fenomenului infracțional și să menținem un mediu organizațional bazat pe respect și profesionalism, consolidând astfel rolul nostru în înfăptuirea actului de justiție. Cu caracter de noutate, aș remarca cele trei cazuri de corupție a funcționarilor străini declanșate de la începutul anului, aspect jurisprudențial cheie în perspectiva aderării României la OECD.”, a transmis Marius Voineag.