Pentru a marca această ocazie specială, ce coincide cu aniversarea a 160 de ani ai Universității București, pentru care Facultatea de Filosofie este și instituția fondatoare, profesori, cercetători, alumni, studenți și colaboratori s-au reunit vineri, 27 Septembrie, în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței Internaționale The Future of UNESCO Chapters, cu tema Intercultural Perspectives On Autonomy, Freedom And Independence: Philosophyj as a School of Freedom.
- Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
- În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
- 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
- Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
- Nadia, Steaua României
Cele două aniversări marchează tradițiile educaționale durabile și culturile organizaționale solide care au întărit prestigiul comunitǎții academice de-a lungul timpului.
În acest context, profesorii și filosofii au evaluat receptarea, la nivelul sferei publice și a mentalităților contemporane, a rolului pe care domeniul Umanistic – și mai ales disciplina Filosofie – îl are în formarea cetățenilor raționali, liberi și responsabili.
Scopul conferinței a fost de a dezbate în ce măsură perspectivele interculturale privind valorile fundamentale precum autonomia, libertatea și independența pot fi susținute printr-o educație filosofică într-un spațiu global paideic, prin formarea cetățenilor capabili să înțeleagă și să respecte pluralismul, diversitatea și egalitatea între oameni.
Modul în care filosofia susține educația imaginației culturale, cultivarea empatiei și solidarității între indivizi de origini diferite, împreună cu subiectul diverselor credințe și istorii a fost analizat prin prisma obiectivelor declarate ale UNESCO din 1998 și până astăzi, când filosofia este folosită ca formă de educație pentru viață prin mijloace formale/non-formale/informale.

Conferință a reunit profesori și cercetători afiliați departamentelor UNESCU din România și din Europa pentru a evalua resursele de capital uman implicate în rețeaua UNESCO în scopul sprijinirii Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, în ceea ce privește cultura și educația. Foto Pixabay
Conferință a reprezentat, de asemenea, o continuare culturală a Declarației pentru Filosofie de la Paris, lansată în comemorarea conferinței UNESCO din 1995, cautându-se să se analizeze in mod critic eforturile depuse, la nivelul societății europene, pentru extinderea educației filosofice, pentru promovarea cunoștințelor filosofice în diferite comunități culturale, instituții și cercuri sociale, și pentru impunerea Filosofiei pe agenda publică, ca disciplină ce poate sprijini dezvoltarea relației dintre cultură și educație.
Organizată de Catedra UNESCO a Facultății de Filosofie a Universității București, conferința a rǎspuns apelului UNESCO de a evalua legăturile dintre creativitate, inovație, gândire critică, reziliență și empatie în vederea stabilirii unei societăți de viitor, axată pe creșterea durabilă, pe digitalizarea capitalului cultural și stimularea educației interculturale, pledând totodată pentru filosofia ca școală de libertate.
Importanța semnificativă a examinării sinergiei dintre cultură și educație are la bazǎ contextul geopolitic și social actual, în care migrația, schimbările climatice și prăbușirea democrațiilor reprezentative și participative semnalează necesitatea implicării comunităților europene de cetățeni care sunt pregătiți să facă față unor astfel de provocări. Mai mult, anul trecut a fost semnată Declarația Finală a Conferinței Mondiale UNESCO pentru Politici Culturale și Dezvoltare Durabilă, MONDIACULT 2022, cu scopul de a recunoaște cultura ca un bun public global.
Concluziile apărute după ediția anterioară a conferinței organizate la București au subliniat necesitatea unei reflecții filosofice sporite asupra acestor trei noțiuni fundamentale – cultură, bun public și educație – aspect pe care organizatorii doresc să-l susținǎ prin crearea unui nou cadru de reflecție și de gândire critică.
Prin urmare, conferința de anul acesta și-a propus să evalueze modalitățile în care formele de cooperare trans-sectorială, educațională și culturală între departamentele UNESCO pot răspunde obiectivelor MONDIACULT și cele ale Agendei pentru Dezvoltare Durabilă pentru 2030.
Conferința s-a desfașurat în mod hibrid, la Facultatea de Filosofie și a fost organizatǎ de Prof. Univ. Dr. Viorel Vizureanu, Lect. Univ. Dr. Oana Şerban, Dr. Lilian Ciachir și Drd. Andrea Vlad.

















































