Merkel şi Sarkozy doresc un „Schengen” fiscal

Tratatele constitutive fuseseră scrise pentru vremuri „normale” nu şi pentru actuala situaţie de criză. Crearea unui „pact de stabilitate” european este o nouă încercare de stopare a crizei.

„Această acţiune va restabili încrederea”, spunea Nicolas Sarkozy, citat de CNN. La rândul ei, la reuniunea de la Berlin, Angela Merkel adopta un discurs şi mai dur: „Ţările care au ignorat legea nu au fost pedepsite în trecut, iar Germania se numără  printre ele. Acum plătim preţul”, spunea cancelarul german, poate că într-o încercare retorică de a găsi motivele  reale ale actualei crize economice europene.

Până acum, „răspunsul Uniunii Europene n-a fost nimic altceva decât o mărturie a propriei sale neputinţe”, scrie economistul Costas Lapavitsas, pentru CNN.

Tratate europene sau decizii franco-germane?

De la început trebuie spus că demult celelalte membre ale Uniunii Europene au renunţat să mai aibă propria lor „voce” în funcţionarea Europei. Poate doar Polonia mai rămâne una dintre ţările care încearcă să-şi impună un punct de vedere. Deocamdată însă disparităţile rămân în previzionarea ieşirii Europei din criză şi singurele state care mai încearcă să  facă ceva sunt Franţa, Germania şi, de câteva săptămâni, Italia. Invitarea premierului italian Mario Monti la consultările exclusiviste dintre Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy arată clar un început de constituire a unei zone fiscale mai dure în Europa, în condiţiile în care doar  perspectiva intrării în faliment a Italiei (a treia economiei a Europei) ar arunca în aer moneda Euro. Crearea unei asemenea zone ar securiza ce se mai poate din principalele economii ale Europei, lăsând pe dinafară statele care au probleme.

Modificarea tratatelor europene ar lua prea mult timp nu numai pentru negocierea şi alcătuirea lor, dar şi pentru dificilul proces de ratificare, proces  în care fiecare ţară îşi va susţine propriile  pretenţii. Crearea acestui mecanism fiscal ar presupune însă  doar decizia francezilor şi germanilor (cu susţinerea Italiei) şi impunerea lui restului statelor-membre. Nu va fi vorba despre un mecanism democratic, ci doar de o acceptare a regulilor sau ieşirea din spaţiul comun european. O decizie dură, dar poate că salutară pentru puţinele state neafectate puternic de criză.

„Pactul ar putea fi structurat în mod similar cu Acordul Schengen şi ar trebui să cuprindă reguli stricte privind deficitul bugetar, supravegherea şi controlul bugetelor naţionale”, scrie Mediafax. E vorba despre o uniune cu reguli mult mai clare. Totuşi până şi în interiorul troicii Germania-Franţa-Italia există mari dispute.  Mario Monti spunea că „eurobondurile ar putea contribui la stabilitatea Europei în interiorul acestui fiscal strict.  O declaraţie care practic aruncă în aer orice construcţie ulterioară, atât timp cât Italia se gândeşte să recurgă tot la împrumuturi, dar girate de emisiunea de eurobonduri. Refuzul  cancelarului german a fost categoric: „Nu mi-am schimbat opinia”!

Care va fi decizia?

„Trebuie să corectăm fundamentele construcţiei zonei euro. Situaţia nu este uşoară, încrederea a fost pierdută. Acesta este şi motivul pentru care noi, Germania şi Franţa, vrem să lucrăm împreună la modificările tratatelor ce privesc zona euro”, spunea Angela Merkel citată de CNN.

Şi totuşi, nici Angela Merkel şi nici Nicolas Sarkozy nu au oferit detalii despre actul politic pe care îl vor promova. Nimeni nu ştie deocamdată ce va cuprinde acest acord, dar mai ales cum va afecta el statele aflate în dificultate. Nimeni nu ştie criteriile de admitere în acest nou „Schengen” economic. De exemplu, ar mai putea face parte Spania, Irlanda sau Grecia din acest acord sau vor fi practic excluse din noua Uniune Europeană? Va accepta Marea Britanie condiţiile  Pactului sau va urma o perioadă de izolaţionism britanic?

Cei doi politicieni care îşi asumă în această  perioadă conducerea Europei nu au specificat ce prevederi ale Tratatelor europene vor fi modificate, precum nu au specificat ce se va întâmpla dacă majoritatea statelor europene nu vor accepta condiţiile. Vor rămâne Parisul şi Berlinul izolaţi? Nimeni nu-şi permite aşa ceva  şi probabil că se va ajunge la un compromis. Deocamdată şi Sarkozy şi Merkel au amânat comunicarea detaliilor până la următorul Summit european de pe 9 decembrie.