Offshoreleaks

Conturi secrete, expuse

Ceea ce părea să fi demarat în pașii unui scandal de cancan, în care anumite persoane publice cădeau pradă indiscreţiei investigative a presei internaţionale, capătă astăzi valenţele unei crize ce zdruncină însuși conceptul de secret bancar. Milioane de documente secrete digitale privind averile ascunse din offshore-uri s-au scurs către publicaţii prestigioase de pe întreg mapamondul. În acest sens, Organizaţia internaţională a jurnaliștilor de investigaţie a mobilizat aproximativ 100 de ziariști din 46 de ţări cu scopul de a studia cele peste 2,5 milioane de documente conţinând date din ultimii 30 de ani. Se speculează că iniţiativa are la bază nemulţumirea granzilor Uniunii Europene, tot mai frustraţi de nivelul evaziunii derulate prin intermediul paradisurilor fiscale, evaluată la peste 1.000 de miliarde de dolari anual, nivel greu de ignorat în contextul actualei crize economico-financiare. Dincolo de dimensiunea pragmatică, ideea de secret bancar este pusă sub semnul întrebării, după ce miniștrii de Finanţe din Clubul Euro, recent reuniţi la Dublin, văd în acest concept principalul catalizator al evaziunii. Așa cum era de așteptat, poziţia în interiorul UE nu este unitară, astfel că state precum Belgia, Olanda, Austria, Luxemburg sau Marea Britanie nu privesc cu ochi buni destructurarea unor imperii financiare oculte, aducătoare de beneficii, uneori în dauna interesului general. Se estimează că în aceste entităţi offshore stau adăpostite între 22.000 și 32.000 de miliarde de dolari, iar componenta fiscală este doar un parametru al unui sistem în care se dezvoltă arborescent afaceri obscure, uneori la confluenţa cu crima organizată.

Bani negri și scandaluri politice

Tot mai mulţi înalţi oficiali europeni, în frunte cu ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, au cerut ziariștilor punerea la dispoziţie a informaţiilor parvenite, în vederea demarării propriilor investigaţii. Au căzut deja primele capete, iar demascarea conturilor secrete ale ministrului francez al Bugetului, Jérôme Cahuzac, i-a creat serioase probleme de imagine președintelui Hollande. În contextul în care Parisul promovează măsuri fiscale dure, cei 600.000 de euro ascunși de un membru al cabinetului în Insulele Cayman au căzut ca o ghilotină peste credibilitatea locatarului de la Palatul Elysee.

De la familia prezidenţială azeră, până la Olga Șuvalova, soţia viceprim-ministrului Rusiei, lista cu personalităţi politice se augmentează pe zi ce trece. Pe lângă aceste personaje cu rezonanţă în spaţiul mediatic, între clienţii paradisurilor fiscale pot fi regăsite figuri marcante de pe Wall Street, precum și oligarhi ruși sau traficanţi internaţionali de arme.

Se pune totuși întrebarea dacă abordarea mass-media și subsecvent cea guvernamentală sunt de natură să producă efectele scontate prin scoaterea la lumină a unor volume apreciabile de bani. Pentru moment, se pare că vânătoarea de vrăjitoare vizează cu precădere popularitatea titularului de cont și mai puţin suma deţinută. Așa se face că, până în acest moment, au fost cvasi-ignoraţi adevăraţii beneficiari ai paradisurilor fiscale – companiile. Fenomenul este încă în faza incipientă, însă dacă scandalul va escalada, vom asista cel mai probabil la schimbări sistemice, cu implicaţii asupra întregului sistem financiar global.