Motivaţia terorismului

Acela care se îndreaptă întotdeauna împotriva Americii ca principal reprezentant al Occidentului. Ce se află în spatele acestor atacuri şi ce îi animă pe musulmani în acest veşnic conflict? Iată două întrebări la care Q Magazine a căutat răspunsul.

Globalizarea naște terorism

Cea mai cunoscută organizaţie teroristă din lume este Al-Qaeda, un grup politic având o structură foarte flexibilă, un şef, cadre, activişti, militanţi, ideologie, cuvinte de ordine şi revendicări. Cu toţii ne întrebăm ce îi determină pe aceşti irozi ai secolului XXI să urzească atâtea planuri de moarte. Un răspuns surprinzător ne oferă Ali Laïdi, cercetător în cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS): „Terorismul internaţional nu are numai o bază religioasă, ci şi una economică. Al-Qaeda este rezultatul pierderilor colaterale cauzate de globalizare”. Şi în cartea sa, „Efectul de bumerang – Cum a determinat Globalizarea apariţia terorismului”, dezvoltă ideea că atentatele teroriste sunt de fapt expresia neputinţei arabe în faţa triumfului occidental.

Un conflict cu rădăcini adânci

Pentru a înţelege mai bine această nouă perspectivă asupra terorismului ar trebui să ne întoarcem la tabloul de secol XV al Peninsulei Iberice, mai exact în Granada anului 1492, când ultima fortăreaţă arabă din Europa este cucerită de neînfricaţii occidentali, eveniment care marchează sfârşitul supremaţiei civilizaţiei arabe asupra lumii şi afirmarea puterii europene accelerată de descoperirea Americii de către Cristofor Columb. Umbra nefastului îi urmăreşte îndeaproape, iar colonizarea ariei arabo-musulmane de către principalele puteri europene (Marea Britanie, Franţa, Italia) reprezintă ultima lovitură dată arabilor de către Europa.

Ali Laïdi diferenţiază foarte clar, în acest context, terorismul de religie: „În ceea ce priveşte terorismul, religia nu este decât un pretext. În textul de bază al Al-Qaeda nu există nicio dispută teologică între Coran, Biblie şi Tora. Religia nu este decât vectorul acestui conflict, în niciun caz miza sa”. Iar Al-Qaeda nici măcar nu s-a născut dintr-o dispută religioasă, fiind în realitate consecinţa unui eveniment politic: retragerea din Afganistan a Armatei Roşii în 1989. Ben Laden se orientează, în 1991, spre terorism după ce are un diferend cu regele Fahd al Arabiei Saudite în legătură cu apelul la trupe străine pentru eliminarea lui Saddam Hussein din Kuweit, cu care Ben Laden nu era de acord deoarece pretindea că îşi poate asuma această misiune cu ajutorul oamenilor săi, fără ca trupele americane să intervină. În acel moment, Ben Laden a rupt relaţiile cu regatul saudit şi s-a exilat în Sudan, unde şi-a început lenta călătorie spre infern.

Terorismul, şocul puterii

După 11 septembrie 2001, Islamul este considerat a fi poarta de acces spre terorism şi nu este analizat într-un cadru geopolitic internaţional ca şi cum terorismul ar evolua
într-un balon fără niciun fel de legătură cu caracteristica majoră a epocii noastre, globalizarea. De exemplu, atentatele de la Londra din 2005 au legătură directă cu staţionarea trupelor britanice în Irak. De altfel, în 2005, Institutul Regal pentru Afaceri Internaţionale, ChathamHouse, a dat publicităţii un raport în care se afirma că „Regatul Unit este mult mai expus deoarece este cel mai important aliat al Statelor Unite”.

9/11 a fost programat din 1982. Atunci, Ben Laden s-a revoltat împotriva americanilor când aceştia le-au dat cale liberă israelienilor să invadeze Libanul. „Lumea asista pasivă la tragedie şi în acel moment am simţit cum încep să fiarbă în mine atâtea gânduri pe care nu le pot descrie, dar care m-au făcut să simt o dorinţă arzătoare de a lupta  împotriva nedreptăţii şi de a-i pedepsi pe opresori”, spunea Ben Laden într-un mesaj adresat poporului american, difuzat de televiziunea Al-Jazeera în 2004.

Nu încercaţi să ne luaţi locul

America şi-a asumat întotdeauna rolul de lider mondial şi orice alternativă duce la o lume plină de pericole şi dominată de spaime, susţinea George W. Bush într-un discurs din ianuarie 1996. Problema Americii a fost că după sfârşitul Războiului Rece nu a mai avut niciun duşman, în schimb a câştigat mai mulţi pretendenţi serioşi la poziţia sa de lider, iar războiul a devenit unul economic. Acum se schimbă fundamental natura conflictelor. Nu se mai duc lupte pentru a cuceri teritorii sau a obţine autonomia. Conflictele au devenit economice.

În concluzie, combaterea atentatelor teroriste se va putea face doar în momentul înţelegerii depline a dinamicii lor. Iar atitudinea, în continuare hegemonică, a Statelor Unite nu face decât să alimenteze  frustrările populaţiilor respective care au drept efect violenţa dezlănţuită a grupurilor teroriste. n Diana Șerban

Istoria atentatelor în SUA

26 februarie 1993, World Trade Center

Un atac împotriva unuia dintre turnurile gemene ale World Trade Center din New York a ucis șase oameni și a rănit o mie. Patru fundamentaliști islamici sunt condamnaţi la închisoare în mai 1994.

9 octombrie 1995, Arizona

Un grup necunoscut, Fiii Gestapoului, comite un atac terorist într-un tren de pe ruta Miami – Los Angeles. O persoană este ucisă și 80 rănite.

19 aprilie 1995, Oklahoma City

O mașină-capcană din faţa unei clădiri federale a ucis 168 de persoane și a rănit peste 500. Acesta a fost cel mai distructiv atac pe teritoriul american, până la 11 septembrie 2001.

27 iulie 1996, Atlanta

O bombă a explodat în Centennial Park în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Atlanta, când doi oameni au murit și alţi 11 au fost răniţi. Autorul, Robert Eric Rudolph, membru al unei  mișcări extremiste religioase ostile la adresa guvernului federal, va fi închis câţiva ani mai târziu.

11 septembrie 2001

Patru avioane au fost deturnate. Două au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din Manhattan, al treilea a ajuns la Pentagon, iar al patrulea s-a prăbușit la sud-est de Pittsburgh. 2.977 de oameni au murit.

[/hidetext]