Predoiu îl susține în continuare pe Licu deşi CSM l-a respins

Update

Președintele Klaus Iohannis a semnat numirea lui Bogdan Licu în funcția de prim-adjunct al procurorului general.

Știrea inițială

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, îl susține în continuare pe Bogdan Licu pentru funcția de adjunct al Parchetului General, deși acesta a primit aviz negativ de la CSM.

• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme

Într-un comunicat transmis miercuri, 11 martie, Ministerul Justiției anunță că a luat act de avizele date de CSM pentru Bogdan Licu (negativ), Maria Magdalena Militaru (pozitiv), Mădălina Scarlat (pozitiv) și Oana Daniela Pâțu (pozitiv) și că ministrul își menține propunerile făcute pentru toți cei patru candidați.

Cătălin Predoiu şi-a argumentat susținerea pentru Bogdan Licu, spunând că are o experiență profesională îndelungată și o competență managerială demonstrată.

Comunicatul integral al Ministerului Justiției: 

„Ministerul Justiției a luat act de hotărârile Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr.189,190 din 02.03.2020 și 193,194 din 03.03.2020, prin care au fost avizate propunerile ministrului Justiției pentru domnul procuror Bogdan Dimitrie Licu pentru funcția de Prim Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J (aviz negativ), doamna procuror Maria Magdalena Militaru pentru funcția de Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J (aviz pozitiv), doamna Mădălina Scarlat pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef D.N.A. (aviz pozitiv) și doamna Oana Daniela Pâțu pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al D.I.I.C.O.T (aviz pozitiv), transmise Administrației Prezidențiale în data de 10.03.2020 și comunicate de către această instituție Ministerului Justiției în aceeași dată, spre știință.

Față de avizele sus menționate, ministrul Justiției își menține propunerile efectuate pentru funcțiile mai sus precizate în persoana domnului procuror Bogdan Dimitrie Licu, doamnei procuror Maria Magdalena Militaru, doamnei procuror Mădălina Scarlat și doamnei procuror Oana Daniela Pâțu pentru motivele indicate în propunerile formulate la data de 03.02.2020 și pentru cele indicate în continuare.

1.Candidatul propus pentru funcția de Prim Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J are o experiență profesională îndelungată și o competență managerială demonstrată și recunoscută în Ministerul Public, în raport cu parcursul său profesional, acesta îndeplinind în contexte dificile și cu rezultate bune o serie de funcții de conducere în fruntea unor structuri diverse ale Ministerului Public.

Proiectul susținut în fața ministrului Justiției, a comisiei de interviu de la Ministerul Justiției și a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii relevă cunoaștere în domeniul funcției pentru care candidează, o capacitate sporită de identificare a vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor asociate diversificării fenomenului infracțional și necesității intensificării luptei împotriva corupției.

Aptitudinile de comunicare și abilitățile de antrenare a colectivului în îndeplinirea obiectivelor strategice împotriva criminalității sunt evidente și rezultă din planul managerial al candidatului și documentația atașată acestuia. Relevant pentru desemnarea domnului procuror este modul în care acesta a înțeles să mobilizeze colectivul de procurori pentru soluționarea dosarelor vechi, context în care atitudinea candidatului, în raport cu dosarele istorice ale Ministerului Public, a fost exemplară (a se vedea modul de gestionare a informațiilor, de natură a satisface interesul public față de ”dosarul Revoluției”).

2.Candidații propuși pentru funcția de Adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al DNA și pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al DIICOT au dovedit competență și experiență profesională, capacitate de planificare și organizare, abilități de comunicare intra și interinstituționale, capacități de identificare a vulnerabilităților și riscurilor la nivelul structurilor de Parchet pentru care au candidat, precum și a cauzelor acestora, conturând clar și neechivoc modul de remediere a acestora prin propuneri de soluții viabile, atât din perspectiva nivelului resurselor umane și a materialelor alocate, cât și din perspectiva exigențelor îndeplinirii atribuțiilor concrete, în contextul necesității intensificării luptei împotriva corupției, a crimei organizate și a consecințelor acestor fenomene, a dimensiunii transfrontaliere.

3. Angajamentul asumat de toți candidații pentru îndeplinirea programelor de reformă a sistemului judiciar, a strategiei anticorupție a fost remarcabil, ca și nivelul de responsabilitate, independență și integritate al candidaților, determinat prin evaluarea de către comisia de selecție a răspunsurilor la întrebările centrate pe aceste aspecte. În egală măsură, proiectele de management ale acestor candidați sunt adecvate și valoroase, fiind apreciate, în mod deosebit, și de către specialiștii în management și comunicare din cadrul comisiei de interviu de la Ministerul Justiției.

Față de toate cele de mai sus, având în vedere atât prevederile articolului 54 din Legea nr.303/2004, cât și considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358/2018, ministrul justiției își menține deciziile luate la data de 03.02.2020 de propunere a procurorilor sus menționați pentru funcțiile mai sus precizate”.

Procurorii din CSM spun în motivarea avizului negativ pentru Bogdan Licu că acesta „nu are aptitudini manageriale, că nu are o suficientă preocupare pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale şi că nu-şi asumă răspunderea”, fapte care vulnerabilizează imaginea Parchetului General.

În privința gestionării comunicării în dosarele „Caracal” şi „Sorina”, „Secţia constată lipsa unei viziuni coerente din care să rezulte capacitatea de autoanaliză retrospectivă, de învăţare din situaţii trecute, aspecte nepermise la nivelul celei mai înalte poziţii în structura Ministerului Public”, se arată în document.

De asemenea, lui Bogdan Licu i-au fost aduse acuzații de plagiat şi apartenența la masonerie.

„Atât deficienţele de comunicare în situaţii concrete, cât şi menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate”, precizează CSM.

Licu a recunoscut că a făcut parte din masonerie până în 2012, dar și-a dat demisia. Întrebat cât timp a fost în masonerie, Licu a răspuns: „Nu mai ţin minte exact, de prin 2003, 2004 până în 2012.”

Cât privește acuzațiile de plagiat care i-au fost aduse în spațiul public, pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea, Bogdan Licu a susținut că nu a plagiat. Cu toate acestea, în martie 2016, a făcut cerere să-i fie retras titlul de doctor.

Avizul CSM a fost dat pe 2 martie, cu 4 voturi împotrivă şi 3 voturi pentru. Cei care au votat pentru numirea în funcţie a lui Bogdan Licu au fost ministrul Cătălin Predoiu, procurorul general Gabriela Scutea şi procurorul Codruţ Olaru.