Criza de la IGSU: personal insuficient și îmbătrânit

Lipsa de personal și îmbătrânirea celui existent sunt cele două mari probleme cu care se confruntă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, potrivit unui document guvernamental .

• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme

În document se arată că situaţia deficitară a IGSU în ceea ce priveşte resursele umane, „atât sub aspectul insuficienţei, cât şi sub cel al necesităţii de întinerire a acesteia” trebuie remediată. Soluția identificată este suplimentarea numărului de
posturi la nivelul structurilor de intervenţie, „prin majorarea numărului actual (care este nesemnificativ) de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti”.

„Din punct de vedere organizatoric, în prezent intervenția operativă este prevăzută a se desfășura cu 1516 echipaje, din care 1027 (67,7%) fiind destinate deservirii a două dintre cele mai importante categorii de tehnică. Astfel, prin documentele de organizare sunt prevăzute 1516 echipaje, din care 812 pentru autospeciale de stingere incendii (utilizate în peste 90% din totalul intervenţiilor) şi 215 echipaje pentru ambulanţele SMURD, acestea reprezentând cele mai importante categorii de tehnică, restul până la 1516 reprezentând echipaje pentru autospecialele de descarcerare, pirotehnice, pentru intervenţii CBRN, pentru lucrul la înălţime sau pentru deservirea tehnicii care asigură suportul intervenţiilor. Se impune specificat faptul că, prin raportare la prevederile legislaţiei în vigoare, numărul echipajelor autospecialelor de stingere incendii reprezintă 50,9% din necesar (1594), iar cel al echipajelor ambulanţelor SMURD se situează la 48,2% din necesar (446), în cazul din urmă valoarea rezultând doar din aplicarea principiului de răspuns raportat la distanţele maxime ale evenimentelor produse faţă de subunităţile unde sunt dispuse ambulanţele şi fără a lua în calcul frecvenţa apelurilor de urgenţă, care, de multe ori, nu pot fi „onorate” din cauza lipsei
resurselor.

De asemenea, trebuie precizat faptul că, în absenţa personalului necesar, dintre cele 1516 echipaje, circa 500 sunt prevăzute a deservi şi o a doua autospecială.”, se arată în document.

Una dintre consecințele lipsei de resursă umană a fost și modificare programului de lucru al personalului operativ, ceea ce ar putea genera pe termen lung uzura fizică și psihică a angajaților.

„În aceste împrejurări și în condițiile reducerii de la an la an a efectivelor, coroborat cu creşterea numărului, diversităţii şi sensibilităţii intervenţiilor, conducerile unităţilor operative din subordinea IGSU s-au văzut nevoite să dispună în dese rânduri punerea în aplicare a planurilor pentru creşterea capacităţii operaţionale pentru asigurarea resurselor umane
necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, context în care, începând cu luna februarie a anului 2015, conducerea inspectoratului general a hotărât trecerea de la un program de lucru al personalului operativ de 24 de ore cu 72 de ore recuperare la un program de lucru de 24 de ore cu 48 de ore recuperare, program care se desfăşoară şi în prezent.

Programul astfel aprobat, care se desfăşoară în prezent şi implică un efort bugetar consistent pentru plata orelor lucrate suplimentar, constituie o vulnerabilitate în domeniul organizării intervenţiei, putând genera, pe termen mediu şi lung, uzura fizică şi psihică a personalului operativ.”

În ce privește îmbătrânirea efectivelor, în memorandum se arată că există implicații majore asupra modului de îndeplinire a misiunilor. În prezent, peste 51% din subofiţerii încadraţi la nivelul structurilor de intervenţie (categorie de cadre militare care reprezintă peste 85% din total efectivelor acestora) având vârsta cuprinsă între 41 şi 55 de ani.

Potrivit documentului, în anul 2020, numărul intervențiilor executate a crescut de 9,88 ori față de numărul intervențiilor executate în anul 2007 (de la 52729 la 520866), în timp ce efectivele sunt diminuate în anul 2020 cu un procent de 12,57% față de cele din 2007 (de la 30729 la 26866).