Austria adoptă vaccinarea obligatorie

Camera inferioară a parlamentului austriac a adoptat ieri, 20 ianuarie, o lege prin care se reglementează obligativitatea vaccinării împotriva Covid-19, pentru cei de peste 18 ani. Dacă legea trece de camera superioară a parlamentului și este promulgată de președinte, Austria devine prima țară din Uniunea Europeană care legiferează o astfel de obligativitate, scrie Reuters.

• Rafinăria Petrotel e ținută închisă, în timp ce se importă cantitatea de combustibili care s-ar putea produce aici. Pentru cine lucrează Guvernul Bolojan?
• La Bruxelles se negociază o nouă taxă care ar putea crește prețul la combustibili cu până la 15%. Ce poate face România
• Eugen Tomac începe consultările cu partidele pentru formarea unui guvern
• Care sunt băncile amendate de Consiliul Concurenței pentru influențarea ROBOR
• Pentru cine bat clopotele Bisericii Romei?

Guvernul de la Viena a anunțat încă din noiembrie că o asemenea măsură va fi adoptată începând cu 1 februarie 2022, motivând că numărul de infectări cu Sars-Cov-2 este foarte mare, iar oamenii aleg, într-un număr considerabil, să nu se vaccineze. S-a propus inițial ca obligativitatea să îi vizeze pe toți cei care au împlinit vârsta de 14 ani, însă, în urma discuțiilor din parlament, s-a hotărât în privința vârstei de 18 ani. În urma anunțului din toamnă, au fost organizate proteste la fiecare sfârșit de săptămână, atât în Viena, cât și în restul țării.

Legea adoptată aseară va trebui să treacă și de camera superioară a parlamentului și, ulterior, să fie promulgată de președintele Alexander Van der Bellen, însă acești pași sunt considerați a fi doar doar formalități.

Austria are în prezent o rată de vaccinare de 72%, una dintre cele mai scăzute din occident. După patru lockdown-uri consecutive, varianta Omicron pare să ducă numărul de infectări spre un nou record. Din acest motiv, guvernul austriac este decis să evite încă o carantinare generală.

Liderul social democraților, Pamela Rendi-Wagner, care este și medic de profesie, a declarat în parlament că: „A face obligatorie vaccinarea impotriva Covid-19 reprezintă o ieșire de urgență din restricțiile constante, care ne afectează de doi ani încoace drepturile și libertățile fundamentale.” Este, totuși, atipic, să se argumenteze că ieșirea dintr-o stare perpetuă de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale se va face tot printr-o încălcare a unor astfel de drepturi.

Legea obligativității vaccinării a fost susținută de mulți dintre social democrați și de către liberalii de la „NEOS”, care s-au alăturat majorității, formată din Conservatori și Verzi. S-a format, astfel, o majoritate covârșitoare de 137 de voturi pentru și doar 33 împotrivă, iar legea a fost adoptată.

Forma actuală a actului normativ prevede amenzi de până la 600 euro pentru cei nevaccinați. Începând cu data de 15 martie se vor face verificări, iar amenda va crește până la 3.600 euro pentru cei care nu se vaccinează nici după prima sancțiune primită.

Obligativitatea este destinată să rămână în vigoare până în ianuarie 2024. Guvernul austriac a cheltuit până în prezent 1,4 miliarde de euro pentru măsuri menite să încurajeze persoanele nevaccinate să se prezinte la centrele de vaccinare, inclusiv prin organizarea de loterii, cu premii de până la 500 euro.

Adresându-se parlamentarilor joi după-amiază, ministrul Sănătății, Wolfgang Mueckstein a numit măsura adoptată „un pas mare și, pentru prima dată, o decizie de durată” în lupta Austriei împotriva pandemiei.

Herbert Kickl, liderul „Freiheitliche Partei Österreichs” (Freedom Party of Austria) a declarat că: „Măsura obligativității vaccinării le va anula oamenilor drepturile fundamentale. Dintr-o singură mișcare, milioane de austrieci vor deveni cetățeni de mâna a doua.”

Herbert Kickl: „Legiferarea obligativității vaccinării pune Austria pe drumul către totalitarism.” Foto: Facebook

Printre țările Uniunii Europene, care au reglementat în materie de obligativitate a vaccinării, se numără Italia, care a decis obligativitatea pentru cei de peste 50 de ani și Grecia, pentru cei de peste 60, în timp ce alte țări europene au adoptat această măsură doar pentru anumite categorii profesionale.