Premiul Nobel pentru Pace se împarte la trei

Activistul belarus Ales Bialiaţki, organizaţia rusă de apărare a drepturilor omului Memorial şi organizaţia ucraineană Centrul pentru Libertăţi Civile sunt laureaţii Premiului Nobel pentru Pace din 2022, pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, a anunţat Comitetul Nobel din Norvegia.

• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
• Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor
• Dogioiu: Nu s-a pus problema opririi proiectului reactoarelor de la Doicești; el se află inclusiv în analiza părții americane
• Analiză în Franța: De ce transparența a devenit principala provocare a ONG-urilor
• Cazul „Sebastian Ghiță” și harta invizibilă a războiului informațional. După 7 ani de tăcere…

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace pentru 2022 lui Ales Bialiatski, Memorial și Centrului pentru Libertăți Civile, Comitetul Nobel Norvegian dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în vecinătatea vecinătății Țările voastre Belarus, Rusia și Ucraina. Prin eforturile lor consistente în favoarea valorilor umaniste, antimilitarismului și principiilor de drept, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel despre pace și fraternitate între națiuni – o viziune cea mai necesară în lume astăzi.

„Laureaţii Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din ţările lor de origine. Ei promovează de mulţi ani dreptul de a critica puterea şi de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor”, a explicat Comitetul Nobel din Norvegia în motivaţia sa.

„Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de război, abuzurile asupra drepturilor omului şi abuzul de putere. Împreună demonstrează importanţa societăţii civile pentru pace şi democraţie”, se mai arată în motivaţie.

„Comitetul Nobel din Norvegia vrea să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice între cele trei ţări vecine – Belarus, Rusia şi Ucraina”, a declarat preşedinta sa, Berit Reiss-Andersen.

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării democratice apărute în Belarus la mijlocul anilor 1980. Și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală. Printre altele, el a fondat organizația Viasna (Primăvara) în 1996 ca răspuns la controversatele amendamente constituționale care i-au dat președintelui puteri dictatoriale și care au declanșat demonstrații pe scară largă. Viasna a oferit sprijin demonstranților închiși și familiilor acestora. În anii care au urmat, Viasna a evoluat într-o organizație largă pentru drepturile omului care a documentat și a protestat împotriva folosirii torturii de către autorități împotriva deținuților politici.

Ales Bialiatski, activist din Belarus aflat în detenție, laureat al Premiului Nobel pentru Pace Foto Facebook Nobel Prize

Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiat El a fost închis din 2011 până în 2014. În urma manifestațiilor de amploare împotriva regimului din 2020, acesta a fost din nou arestat. El este încă reținut fără proces. În ciuda dificultăților personale imense, Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrația din Belarus.

„Mesajul nostru este de a cere autorităţilor din Belarus să-l elibereze pe Bialiaţki şi sperăm că acest lucru se va întâmpla şi că el va veni la Oslo pentru a primi premiul”, a spus Berit Reiss-Andersen.

„Însă există mii de deţinuţi politici în Belarus şi mă tem că dorinţa mea nu este foarte realistă”, a adăugat preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia.

Soţia lui Ales Bialiaţki, Natalia Pinciuk, a transmis, ca reacţie la anunţarea premiului, că este copleşită de „emoţie” şi „recunoştinţă”, potrivit AFP.

În acelaşi timp, politicianul belarus Franak Viacorka, purtător de cuvânt al opoziţiei din ţara sa, a declarat că Premiul Nobel pentru Pace acordat lui Bialiaţki este o recunoaştere pentru întregul popor belarus care este împotriva liderului autoritar Aleksandr Lukaşenko.

El a spus pentru Reuters că Bialiaţki este închis în condiţii inumane şi şi-a exprimat speranţa că premiul va duce la eliberarea sa.

„Este ţinut în condiţii inumane şi sperăm că (premiul) va ajuta la eliberarea sa şi a altor mii de persoane din celulele lui Lukaşenko şi ale KGB-ului”, a adăugat Viacorka.

La rândul său, lidera belarusă de opoziţie Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil, a spus că acest premiu este recunoaşterea luptei belaruşilor împotriva regimului Lukaşenko.

„Premiul este o recunoaştere importantă pentru toţi belaruşii care luptă pentru libertate şi democraţie”, a scris ea pe Twitter.

Organizația pentru drepturile omului Memorial a fost înființată în 1987 de către activiștii pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate. Laureatul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov și avocatul drepturilor omului Svetlana Gannushkina s-au numărat printre fondatori. Memorialul se bazează pe principiul că este esențială confruntarea cu crimele din trecut pentru a preveni noi crime.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Memorial a devenit cea mai mare organizație pentru drepturile omului din Rusia. Pe lângă înființarea unui centru de documentare privind victimele epocii staliniste, Memorial a compilat și sistematizat informații privind opresiunea politică și încălcarea drepturilor omului în Rusia. Memorial a devenit cea mai autoritară sursă de informații despre deținuții politici din centrele de detenție rusești. Organizația a stat de asemenea în fruntea eforturilor de combatere a militarismului și promovare a drepturilor omului și a guvernului în baza statului de drept.

Când societatea civilă trebuie să cedeze autocrației și dictaturii, pacea a fost adesea următoarea victimă. În timpul războaielor cecene, Memorial a adunat și a verificat informații privind abuzurile și crimele de război comise asupra populației civile de forțele ruse și pro-ruse. În 2009, șeful filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei acțiuni.

Actorii societății civile din Rusia au fost supuși amenințărilor, închisorii, dispariției și crimei de mulți ani. Ca parte a hărțuirii de către guvern a Memorial, organizația a fost ștampilată devreme ca „agent străin”. În decembrie 2021, autoritățile au decis ca Memorial să fie lichidat forțat și centrul de documentare să fie închis definitiv. Închiderile au devenit eficiente în următoarele luni, dar oamenii din spatele Memorial refuză să fie închiși. Într-un comentariu privind dizolvarea forțată, președintele Yan Rachinsky a declarat: „Nimeni nu intenționează să renunțe. ”

Biroul din Germania al organizaţiei Memorial a transmis de la Berlin că premiul primit este o „recunoaştere a activităţii noastre privind drepturile omului şi în special a colegilor noştri din Rusia care au suferit şi continuă să sufere de pe urma unor atacuri şi unei represiuni inimaginabile”.

Reprezentanţii Biroului Memorial din Berlin au mai precizat că premiul le întăreşte hotărârea de a-i sprijini pe colegii lor din Rusia.

Preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia a mai declarat că premiul „nu este îndreptat împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin, de ziua sa sau de oricare altă zi, cu excepţia faptului că guvernul său, ca şi cel din Belarus, este unul autoritar şi îi atacă pe activiştii pentru drepturile omului”.

În Rusia, „societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului sunt reprimaţi, iar asta vrem să transmitem prin acest premiu”.

Centrul pentru Libertăți Civile a fost fondat la Kyiv în 2007 cu scopul de a avansa drepturile omului și democrația în Ucraina. Centrul a luat atitudine pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a face presiuni asupra autorităților să transforme Ucraina într-o democrație deplină. Pentru a dezvolta Ucraina într-un stat guvernat de statul de drept, Centrul pentru Libertăți Civile a susținut activ ca Ucraina să devină afiliată Curții Penale Internaționale.

După invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a crimelor de război rusești împotriva populației civile ucrainene. În colaborare cu partenerii internaționali, centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a mers la doi campioni al libertăţii presei şi informaţiilor, jurnalista filipineză Maria Ressa şi jurnalistul rus Dmitri Muratov.

Premiul, care constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec de 10 milioane de coroane (912.000 de euro), care va fi împărţit între laureaţi, va fi înmânat la 10 decembrie în cadrul unei ceremonii la Oslo.