Nicolae Ciucă anunță rezultatul întâlnirilor de la Bruxelles

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, într-o conferință de presă, că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a fost atins şi subiectul ajustătii unor ţinte şi jaloane, între altele şi posibilitatea înlocuirii prevederii privind procentajul 9,4% din PIB pentru pensii cu un indicator referitor la disciplina financiară.

• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme

„Am discutat şi aspectul ajustării a o serie de jaloane şi ţinte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii şi am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul, care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară “, a declarat Nicolae Ciucă, joi, într-o conferinţă de presă la încheierea vizitei de lucru la Bruxelles.

Premierul a declarat că subiectele care au constituit agenda aratonului de întâlniri de la Bruxelles au fost: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina.

Ciucă a afirmat că în ce privește problema aderării țării noastre la spațiul Schengen, toți interlocutorii au reafirmat susținerea pentru România. De asemenea, premierul a precizat că au fost întreprinse demersuri pentru a clarifica unele aspecte în relația bilaterală cu Olanda.

Vă prezentăm alocuțiunea susținută de premierul Nicolae Ciucă la finalul vizitei de la Bruxelles.

 „Am încheiat astăzi vizita pe care am efectuat-o la Bruxelles. Am avut un maraton al întâlnirilor bilaterale cu președinta Parlamentului Europei, cu președinta Comisiei Europene, cu secretarul general al Organizației Nord-Atlantice, cu premierul Belgiei, iar în această dimineață am avut o întâlnire cu europarlamentarii români şi ultima activitate oficială a fost întâlnirea cu doamna comisar Vălean, comisarul pentru transporturi.

Subiectele care au constituit agenda întâlnirilor au fost următoarele: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina și, desigur, la sediul Alianței Nord-Atlantice am discutat aspectele legate de contextul de securitate. În afara agendei oficiale, am mai avut aseară o întâlnire cu oamenii de afaceri belgieni și români. Pentru a rezuma concluziile întâlnirilor, am să urmez agenda pe care am expus-o, iar în ceea ce privește Schengen, vreau să vă spun că toți interlocutorii au subliniat susținerea de care România se bucură pentru a continua și finaliza procesul de aderare la Schengen. Au fost, cum foarte bine se știe, activități de evaluare.

Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea două zile luna aceasta în România, iar rezultatele comisiei de evaluare sunt cât se poate de pozitive și asigură continuarea cadrului de evaluare și discuții în vederea clarificării oricărei probleme la nivelul oricărui stat membru Schengen, astfel încât atunci când va fi luată decizia în Consiliul JAI să putem să avem susținerea pe baza meritului de care țara noastră trebuie să se bucure și merit care trebuie să îi fie recunoscut pentru tot ceea ce a realizat astfel încât să îndeplinească toate cerințele aquis-ului Schengen.

Este foarte bine cunoscut că în momentul de față sunt unele probleme care trebuie clarificate în relația bilaterală cu Olanda. Au fost întreprinse demersuri și am arătat deschidere față de punerea la dispoziție a tuturor elementelor care sunt necesare pentru a finaliza aceste clarificări. A fost transmisă o scrisoare de invitare din partea ministrului de interne la adresa ministrului de interne olandez, astfel încât o comisie, o delegație care vrea să vină să-și clarifice subiectele încă neelucidate, să vină în țara noastră și să poată să vadă la fața locului tot ce s-a întreprins și am convingerea că, așa cum a rezultat din întâlniri și din discuțiile avute, toate aceste chestiuni vor fi rezolvate în timp oportun.

În ceea ce privește MCV, am avut discuții care sunt legate de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile justiției. Au fost discuții tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei, atât cu comisarul Reynders, cât și cu doamna Jourová și, de asemenea, sunt perspective pozitive astfel încât României să-i fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În ordine, urmează PNRR. PNRR a fost discutat și am avut o abordare cât se poate de clară la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna președinte Ursula von der Leyen. Am afirmat de la început angajamentul nostru de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Este șansa noastră de a putea să facem în așa fel încât să folosim în continuare banii care ni se cuvin prin cadrul multianual 2014-2020 și până la finalul anului 2023 să reușim absorbția maximă a acestor fonduri.

De asemenea, semnarea acordului de parteneriat pentru cadrul multianual 2021-2027 și operaționalizarea celor 16 programe în deplină concordanță cu oportunitățile pe care le oferă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ca atare, timpul rămas la dispoziție până la finele anului 2026 ne obligă la o coordonare și o asumare a tuturor reformelor și investițiilor într-o linie de prioritizare a tuturor programelor pe care ni le-am asumat în interiorul PNRR și, totodată, această prioritizare trebuie făcută astfel încât banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană, fie că vorbim de granturi, fie că vorbim de împrumuturi, să poată să aducă plusvaloare în economia românească.

Traversăm o perioadă de criză. Avem nevoie ca toate aceste demersuri ale noastre să se alinieze la situația concretă și la această dinamică în continuă evoluție, motiv pentru care am discutat și aspectul ajustării a o serie de jaloane și ținte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară. Pe partea de decarbonare am discutat și în acest sens, am convenit ca ceea ce urmează, în conformitate cu planul asumat, să fie scos din funcțiune, să poată fi trecut în rezerva tehnică, astfel încât, pe baza unor proceduri foarte bine stabilite, să poată fi repuse oricând în funcțiune, astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică și consumul necesar atunci când este nevoie.

În ceea ce privește infrastructura de transport, și aici am discutat că este nevoie de anumite ajustări. De altfel, acest subiect l-am discutat și la întâlnirea pe care am avut-o astăzi cu doamna comisar Vălean, prin care să identificăm acele obiective care pot fi realizate până în anul 2026 și care nu pot fi realizate, să poată fi înlocuite cu altele care se pot încadra în această limită de timp. La fiecare din întâlnirile pe care le-am avut, inclusiv cu doamna președintă Metsola, cu doamna președintă Ursula von der Leyen, cu secretarul general NATO, am abordat subiectele legate de Republica Moldova și Ucraina.

Pentru Republica Moldova, am adus în discuție situația dificilă creată de criza energetică și demersurile pe care România le-a făcut astfel încât să poată sprijini Republica Moldova, prin asigurarea de energie electrică și, desigur, gaz. De asemenea, am discutat ridicarea cotelor de export pentru că s-a reușit anul acesta să se obțină o dublare a cotei de export pe care Republica Moldova o avea pentru bunurile pe care le produce și, de asemenea, încă un aspect important este cel al rezolvării problemei roaming-ului de care cetățenii Republicii Moldova trebuie să beneficieze.

Totodată, am discutat aspectele legate de asigurarea de granturi care să permită Republicii Moldova banii necesari pentru a putea să își plătească energia electrică și gazul. În ceea ce înseamnă Ucraina, am discutat foarte clar rolul pe care România îl joacă în regiune.

Absolut toți interlocutorii au apreciat și au lăudat țara noastră pentru dovada de solidaritate de care a dat dovadă încă de la începutul conflictului din Ucraina și, desigur, măsurile pe care noi le-am luat pentru a facilita tot ceea ce înseamnă transporturi de cereale și de bunuri dinspre Ucraina și înspre Ucraina. Același lucru, pe același palier, s-a încadrat și relația pe care am avut-o cu Republica Moldova, asigurând funcționarea și fluidizarea traficului la punctele de trecere cu Ucraina și cu Republica Moldova și, desigur, continuarea identificării de noi soluții astfel încât să mărim numărul de puncte de trecere, lucru care a fost agreat și urmează să se întâmple, existând totodată fonduri asigurate la nivelul Uniunii Europene, astfel încât în perioada următoare să avem planuri comune, concrete prin care să mărim aceste capacități de trecere la frontieră.

Întâlnirea cu premierul belgian Alexander De Croo a fost una cât se poate de bună, îndeosebi că în urma vizitei pe care a efectuat-o la București și la Mihail Kogălniceanu în luna aprilie, s-au derulat demersuri foarte bune în ceea ce am convenit la întâlnirea pe care am avut-o la Palatul Victoria, reușind astfel, ieri, să semnăm două memorandumuri de înțelegere în domeniul nuclear și, desigur, să continuăm să analizăm posibilitatea de concretizare cât mai curând posibil a altor memorandumuri de înțelegere, dintre care primul, care este în lista de priorități, vizează dezvoltările în domeniul semiconductorilor. Şi, desigur, am discutat modul în care Belgia poate să ne ajute prin experiența pe care o are în dezvoltarea capacităților din porturile maritime, să fie folosită şi pentru optimizarea şi dezvoltarea capacității în portul de la Constanţa.

Am lăsat la urmă acest aspect pentru că vreau să-l leg de următorul subiect, şi anume, am mulţumit în mod deosebit Belgiei pentru contribuția pe care o are la constituirea Battle groupului NATO de pe teritoriul României, folosind acest prilej şi mulțumind totodată tuturor țârilor care participă cu militari şi echipamente la Grupul de luptă NATO din România. Este vorba de Franța, națiune cadru, Belgia și Olanda și, desigur, fac trecerea la întâlnirea pe care am avut-o cu secretarul General al NATO pentru a sublinia că în discuțiile bilaterale am abordat continuarea procesului de implementare a deciziilor care au fost luate la summit-ul NATO de la Madrid și continuarea demersurilor astfel încât să întărim capacitatea de descurajare și apărare pe Flancul Estic, fiind scos în evidență de către secretarul general rolul deosebit de important și mulțumind României pentru modul în care a înțeles să-și îndeplinească sarcinile care-i revin în interiorul Alianței, ca pivot în regiunea Mării Negre, pivot de securitate în regiunea Mării Negre. Şi, desigur, am adus în discuție ministeriala miniștrilor de externe care va avea loc la finele lunii noiembrie, ministerială care practic pune încă o dată în valoare relevanța noastră în linie de securitate la Marea Neagră, subliniind, de asemenea, rolul strategic pe care l-a căpătat Marea Neagră, fiind recunoscut atât la nivelul secretarului general, cât și la nivelul deciziilor care au fost luate la summit-ul de la Madrid, fiind inclusă în noul concept strategic al NATO.

În ceea ce privește întâlnirea pe care am avut-o cu doamna comisar Vălean, în această dimineață, am trecut în rezervă toate proiectele pe care le avem în Connecting Europe Facility, au fost subliniate dezvoltările pe transportul pe calea ferată și continuare proiectului de a lega Constanța, București, Brașov, Sighișoara către granița de vest, pe la nord și, desigur, pe la sud, continuarea și finalizarea proiectului de transport feroviar între Timișoara, Caransebeș, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, București, cu două elemente de conectivitate pe primul tronson, de la București către Giurgiu, și continuarea proiectului pentru construcția celui de-al doilea pod peste fluviul Dunărea și, de asemenea, pe celălalt tronson de la Craiova să se dezvolte proiectul de electrificare a căii ferate Craiova – Calafat, realizând astfel legătura între componenta de cale ferată electrificată din Bulgaria către România.

Sigur, am discutat și elementele de dezvoltare pe infrastructura de transport rutieră şi am pus, de asemenea accent pe dezvoltarea şi continuarea, practic, a etapei a doua a proiectului Fast Danube. S-a încheiat prima etapă. Trebuie să continuăm coordonarea și colaborarea cu partea bulgară, astfel încât să venim cu un proiect comun pentru cea de-a doua etapă și în felul acesta să asigurăm continuitatea acestui proiect. În Delta Dunării, un interes aparte îl constituie Canalul Sulina, asigurarea și mărirea capacității traficului fluvial pe canalul Sulina. Este discutat inclusiv aici, la noi, la reprezentanță, la nivelul Ministerului Transporturilor și la nivelul Cancelariei premierului, constituie un obiectiv care trebuie să se încheie până la sfârșitul anului asigurând documentele necesare spre aprobare, astfel încât să putem să beneficiem de toate facilitățile financiare, ca proiectul să poată să primească banii necesari.

La întâlnirea pe care am avut-o cu europarlamentarii, doresc să subliniez un singur aspect. A fost o întâlnire cât se poate de benefică și – indiferent de culoarea politică – am convenit împreună să ne folosim toate resursele și să facem în așa fel încât să vedem ceea ce înseamnă ridicarea MCV și aderarea la Spațiul Schengen, cum de altfel și sunt amândouă obiective naționale pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit. Încă o dată, nu contează culoarea politică, contează partea de obiectiv național.

Întâlnirea cu oamenii de afaceri belgieni a fost una cât se poate de onestă și de transparentă, prezentând facilitățile pe care Guvernul le-a luat astfel încât să susțină mediul de afaceri și să încurajeze investiții cât mai multe în România. Am primit de la fiecare dintre cei care au luat cuvântul, aprecieri pentru ceea ce s-a făcut și faptul că, în sfârșit, există un interes pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea mediului de afaceri, iar guvernul pe care îl conduc a arătat în mod concret acest lucru. Nu întâmplător discutăm de creșterea investițiilor străine directe cu peste 40% și vom continua aceste demersuri pentru că avem nevoie de investiții.

Singura soluție pe care o avem în acest moment pentru a putea să răspundem la toate aceste provocări generate de criza energiei, de criza de securitate, de criza economică este folosirea banilor europeni din fondurile de coeziune, din PNRR și determinarea cât mai multor investitori să vină și să vadă oportunitățile și resursele pe care țara noastră le are și în felul acesta să putem să determinăm o economie dinamică care se bucură de reformele asumate prin PNRR, de reformele structurale pe care trebuie să le facem prin asumarea și îndeplinirea obiectivului nostru de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Iată, aceasta este descrierea completă a tot ceea ce s-a întâmplat într-o zi și jumătate la Bruxelles.”, a spus Nicolae Ciucă.