Comisia de la Veneția apreciază direcția corectă a justiției române. Cine îl acuză pe Iohannis de oligarhizarea sistemului

Comisia de la Veneția a publicat vineri, 18 noiembrie, un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România. Avizul este oarecum tardiv întrucât legile au fost deja adoptate și promulgate de președintele Klaus Iohannis. Oricum, Comisia de la Venezia poate emite, cel mult, recomandări.

• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român
• CIA, acuzată că ar căuta viață extraterestră pe Pământ
• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”

Aspecte pozitive

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în septembrie 2022 de Comisia pentru onorarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În 25 octombrie, ministrul român al Justiţiei a cerut ca opinia să fie formulată în regim de urgenţă. 

Fiind vorba despre o opinie urgentă, Comisia nu exclude existenţa în cele trei legi – legea Consiliului Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară şi legea privind statutul procurorilor și judecătorilor – şi a altor probleme decât cele observate până acum. Chiar și așa, Comisia de la Veneția apreciază că, în general, cele trei legi par a fi orientate în direcţia corectă.

Unul dintre elementele pozitive remarcate este absenţa amestecului politic în activitatea DNA.

„Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgenţă, pregătirile au inclus consultarea tuturor părţilor interesate”, apreciază Comisia. Numirea şi destituirea procurorilor cu funcţii importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părţi în astfel de numiri asigură transparenţa.

Conform prevederilor legale, instrucţiunile superiorilor către procurorii subordonaţi trebuie date în scris, trebuie să fie legale şi trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaţilor. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA şi DIICOT, iar controlul Ministerului Justiţiei este limitat la problemele de management.

Formulând unele recomandări, Comisia arată că și adjuncţii şefilor de instanțe și parchete să fie selectați prin concurs. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT, şi adjuncţii acestora, ar trebui numiţi pe termen mai lung, fără posibilitatea unui al doilea mandat. Procurorul general nu ar trebui să ocolească ierarhia când constată că procurorii iau măsuri ilegale sau nejustificate; în astfel de cazuri, aceştia pot fi atenţionaţi pe cale ierarhică. Comisia spune că poliţia judiciară nu ar trebui să răspundă în faţa ministrului de Interne pentru activităţile desfăşurate.

Comisia atrage atenţia că sunt foarte importante şi condiţiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realităţile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toţi participanţii la sistemul judiciar – judecători, procurori, ministrul Justiţiei şi preşedintele – să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiţiei.

Cum au citit politicienii români avizul

Stelian Ion, fostul ministru USR al Justiției, a concluzionat că Iohannis este cel mai toxic președinte pe care l-a avut România și, din cauza adoptării și promulgării rapide, legile Justiției ne întorc în epoca Năstase.

„Concluzia este clară. Iohannis a ținut morțiș să fie adoptate și să promulge în grabă aceste legi ale Justiției pentru că știa că sunt niște legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiție, iar analiza Comisiei de la Veneția, care urma să vină în câteva zile, va conține critici importante.

Așa cum era de așteptat, Comisia de la Veneția a criticat graba cu care au fost adoptate legile în Parlament, faptul că nu s-a ținut cont de opiniile anterioare, a criticat dur procedura de numire a vicepreședinților instanțelor și a adjuncților șefilor de parchete.

A criticat parțial și procedura de numire a procurorilor de rang înalt chiar dacă a apreciat și un progres față de legea în vigoare, a criticat durata mandatelor acestora, faptul că legile nu au refăcut competența DNA cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați (cu alte cuvinte desființarea SIIJ a fost de formă), a criticat ferm posibilitatea procurorilor de rang înalt, numiti politic, de a influența dosarele penale prin posibilitatea de infirmare a măsurilor și soluțiilor procurorilor din subordine și a făcut, în final, niște recomandări clare, de care, bineînțeles Regimul Iohannis nu va ține cont.

De menționat că însăși Comisia de la Veneția a precizat că a analizat doar câteva aspecte, fiind posibil ca problemele din aceste legi să fie mult mai multe.

Pentru Ionannis e mai important să creeze niște instrumente cu care să controleze justiția decât să promoveze o legislație sănătoasă și o justiție independentă.

Pe Iohannis îl putem înscrie deja în galeria celor mai toxici conducători pe care i-a avut România pentru că a avut în mâna sa oportunitatea de a reforma țara și de a-i da un impuls puternic spre viitor, însă a ales cale combinațiilor (vezi afacerea BMV) care ne întoarce în timp în Epoca Năstase.”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

Raluca Prună, fost ministru al Justiției în guvernul Dacian Cioloș, consideră că avizul este un eșec, nu aduce nimic nou, totul era „previzibil”. Ea este de părere că acum nu mai e nimic de făcut având în vedere „promulgarea pe repede înainte”. Deși nu îl nominalizează, și ea îl consideră vinovat pe Klaus Iohannis pentru graba cu care s-au adoptat legile Justiției.

Raluca Prună suține Ucraina Foto Facebook

„Povestea unui eșec anunțat, cam așa este avizul Comisiei de la Veneția privind legile Justiției. Aceleași probleme recurente, ignorate sau promovate cu program. Nimic nou în acest ultim aviz, totul previzibil. Nu toată lumea e tristă, unii sunt fericiți. Și e păcat pentru că s-a mai ratat o șansa.

Acum, imediat nu mai e nimic de făcut, odată ce promulgarea a avut loc pe repede înainte. Desigur că tema justiției va rămâne temă de campanie electorală, vor veni alți salvatori care să repare legile reparate deja ale unei Justiții care nici nu mai știu dacă e legată la ochi, dar știu sigur că are capul foarte spart.”, este de părere Raluca Prună.

În contrapunct, PSD consideră că a venit timpul să ne luăm rămas bun de la MCV. Optimismul social-democraților este alimentat de opinia exprimată de organismul european referitor la direcția bună a celor trei legi.

„It’s time to say goodbye, MCV!

Câteva gânduri la cald despre opinia Comisiei de la Veneția asupra legilor justiției:

Mă bucur că în opinia Comisiei de la Veneția se apreciază pozitiv că aceste legi sunt rezultatul unui proces consistent de dezbatere și consultare într-o manieră transparentă, cu toate grupurile parlamentare și cu actorii implicați și relevanți.

De asemenea, este de apreciat că aceste 3 legi garantează autonomia și nu afectează atribuțiile și structura DNA, precum și faptul că nu se pot manifesta interferențe politice în selecția procurorilor anticorupție.

Concluzia conform căreia opinia menționează că în ansamblul lor aceste legi duc sistemul judiciar în direcția corectă, este rezultatul activității extrem de intense desfășurate în cadrul Comisiei speciale stabilite în Parlament.

Astfel, doresc să mulțumesc colegilor parlamentari care au înțeles importanța participării la elaborarea acestor legi în acord cu cele mai bune practici din UE.

După 15 ani, pasul firesc următor este închiderea MCV. Nu mai există nici un fel de motiv, de nici un fel, ca România să aibă o dublă monitorizare, prin acest mecanism și prin cel valabil pentru toate statele UE: rule-of-law!”, arată senatorul PSD Robert Cazanciuc.

Într-un comunicat publicat vineri seara, Ministerul Justiției a primit cu interes opinia membrilor organismului european.

Cătălin Predoiu a declarat în numeroase ocazii că de adoptarea acestor legi depinde intrarea noastră în spațiul Schengen și ridicarea mecanismului de monitorizare MCV Foto Gov.ro

„Raportul Comisiei de la Veneţia apreciază la modul general faptul că legile Justiţiei sunt orientate în direcţia corectă, deşi au fost adoptate în procedură de urgenţă, confirmând astfel, implicit, faptul că, în adoptarea acestora, s-a ţinut cont de avizele anterioare ale Comisiei”, se arată în comunicat.

În mod particular, spune MJ, avizul reliefează o serie de importante aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, consideraţii sau aprecieri pozitive, între care enumeră pe cele mai importante:

Procedura de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt este transparentă, echilibrată şi democratică;

Promovarea în posturile de conducere la instanţe şi parchete este în linie cu standardele europene;

Libertatea de exprimare a magistraţilor este respectată;

În selecţia procurorilor DNA, nu există interferenţe politice, DNA îşi păstrează autonomia şi independenţa, fapt salutat în mod deosebit în opinie;

Infirmarea soluţiilor procurorilor de către Procurorul General se face în scris şi motivat, fapt apreciat pozitiv;

Legile au parcurs un solid proces de consultare publică;

Procedura de urgenţă a Parlamentului a fost democratică, transparentă şi toate grupurile parlamentare şi instituţiile interesate s-au putut exprima democratic;

Lupta împotriva corupţiei nu este afectată de prevederile legale.

Poziţia Ministerului Justiţiei în sistemul judiciar este corect stabilită şi limitată la aspecte administrative şi manageriale.

În acelaşi timp, opinia formulează un număr de 4 recomandări, pe care Ministerul Justiţiei le va analiza cu atenţie şi deschidere, se menţionează în comunicat.

Ministerul Justiţiei spune că a fost în contact permanent cu Comisia de la Veneţia pe parcursul realizării evaluărilor şi redactării opiniei şi rămâne disponibil pentru orice consultări ulterioare.

„Am avut consultări deschise şi oneste cu Comisia de la Veneţia, explicând în detaliu toate aspectele ridicate în discuţie. În primul rând, mulţumesc Comisiei de la Veneţia pentru că a avut disponibilitatea să emită un aviz urgent la cererea Ministerului Justiţiei. În ceea ce priveşte opinia propriu-zisă, mă bucur să constat că prevederi importante ale legilor Justiţiei au fost validate prin această opinie, care constată că sunt în standardele europene. De asemenea, mă bucur să constat că opinia remarcă direcţia bună în care au fost orientate, în general, aceste legi. Vom rămâne permanent deschişi atât cooperării cu Comisia de la Veneţia, cât şi cu orice alte autorităţi europene”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, citat în comunicat.