De sute de ani… Locul unde „Dumnezeu a pus Degetul Său”

S-au împlinit 634 de ani de la atestarea documentară a celui mai vechi județ din România: Vâlcea.

• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni

UN SPAȚIU LOCUIT ȘI ACUM 1.000.000 DE ANI

La 8 ianuarie 1392, Mircea cel Bătrân semna hrisovul prin care Vâlcea devenea primul județ din România atestat documentar și care – de-a lungul secolelor – și-a păstrat numele original.

„Io Mircea, mare voievod și domn a toată Ungrovlahia, după puterea ce mi-a dat-o Dumnezeu, am binevoit și am gândit cu mintea mea cea bună să ridic din temelie o mănăstire. (…)

Și am dăruit din casa mea pentru hrana călugărilor, iar în județul Vâlcea, în fiecare an, să-și adune singuri călugării albinăritul”, se scrie în hrisovul din anul 6900, luna ianuarie, ziua a opta.

Istoria ținutului însă, a început cu mult înainte ca voievodul să ateste documentar existența acestuia. Descoperirile arheologice şi analizele antropologice ale bogatului depozit fosilifer villafranchian (începutul Cuaternarului) de la Bugiuleşti (azi satul Tetoiu, comuna Tetoiu) atestă prezenţa unor hominizi în această zonă cu circa 1 000 000 de ani în urmă. Aceștia, cunoscuţi sub numele de paradolichopitecus („oameni în formare”), îşi procurau hrana din vânătoare.

De asemenea, există nenumărate dovezi referitoare la evoluţia civilizaţiei geto-dacice pe aceste meleaguri de-a lungul a cinci secole de dezvoltare (secolele 4 î.Hr.-1 d.Hr.), dar și castre romane apărute după transformarea Daciei în provincie romană. Locuirea în acest spațiu a fost neîntreruptă chiar și după retragerea aureliană din 271.

SCURT PARCURS ISTORIC

Destinele unor figuri emblematice ale istoriei au fost legate de acest spațiu. Îl amintim pe Mihai Viteazul despre care, potrivit unor documente, se pare că s-ar fi născut la Drăgoeşti şi s-ar fi căsătorit cu Doamna Stanca într-o veche biserică ortodoxă din Proieni, sau pe Constantin Brâncoveanu care a înfiinţat împreună cu Antim Ivireanul prima tipografie în limbă română. Același Brâncoveanu este și ctitorul Mănăstirii Hurezi, singurul monument UNESCO din Oltenia.

Mihai Viteazul, portretul de la Praga realizat de Egidius Sadeler, din anul 1601

Voievodul Radu cel Mare este cel care a înființat la Râmnicu Vâlcea, în anul 1504, Episcopia Râmnicului.

Tudor Vladimirescu, comandantul pandurilor, a trecut prin județul Valcea în drumul către București, la 2 martie 1821.

În 1827, cărturarul vâlcean Petrache Poenaru obține la Paris brevetul de inventator a ceea ce se numea „condei portăreț fără sfârșit” (stiloul de azi).

Tot în Vâlcea își avea originile marele revoluționar pașoptist Nicolae Bălcescu.

Să nu uităm de marile familii cu tradiție în zonă: Simian, Otetelișanu, Brătianu, Pleșoianu, Hanciu, Lupaș și Procopiu. După 30 decembrie 1947, acestea fie și-au pierdut influența, fie au dispărut în perioada comunistă.

Dinu Săraru Foto: Cristina Anculete

De asemenea, Vâlcea este o matrice spirituală și culturală a literaturii. În acest spațiu aflat la interferența dintre traidiționalism rural și viața orașului de provincie s-a aflat sursa de inspirație a numeroși scriitori. Autori precum Gib Mihăescu („Rusoaica”), Dinu Săraru („Niște țărani”, „Crimă pentru pământ”), Anton Pann și Nicolae Manolescu, legați biografic sau cultural de acest spațiu, valorifică indirect specificul vâlcean, transformându-l într-un fundal simbolic al operei lor.

VÂLCEA SPIRITUALĂ

Sfinții Brâncoveni, la Hurezi

Una dintre cele mai profunde dimensiuni ale identității județului este cea spirituală. Ascunse în inima munților sau, din contră, veghetoare de-a lungul drumurilor mănăstirile din Vâlcea reprezintă pilonul de tradiție religioasă veche și de continuitate a valorilor morale. Să nu uităm că mânăstiri precum Cozia, Hurezi, Bistrița sau Arnota, au funcționat de-a lungul timpului nu doar ca locuri de rugăciune, de refugiu al sufletului ci și ca centre de educație, artă și scriere.

Să nu uităm că tot în acest areal se află și Athosul românesc: Mănăstirea Frăsinei. Aici nu au voie să intre femei și nu se gătește cu carne. Sfântul Calinic a așezat în anul 1867 o piatră de legământ, la circa doi kilometri de mănăstire, pe care sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului.

„Acest sfânt lăcaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori de acolo, de aceea sub grea legătura s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi aceasta hotărâre să aiba blagoslovenia lui Dumnezeu și smerenia noastră să vină asupra lor. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867.”

ȘTIINȚA

„Portretul” județului Vâlcea nu ar fi complet dacă în aceste rânduri nu am aminti și personalitățile remarcabile ale științei, de la inventatori și matematicieni de renume mondial până la cercetători contemporani.

Dan Burghelea, matematician Foto: imar.ro

Să-i amintim pe Dorel Zugrăvescu – geofizician de renume, membru corespondent al Academiei Române, cunoscut pentru activitatea sa în cercetarea fenomenelor seismice și geodinamice; matematicianul Dan Burghelea, profesor emerit de matematică la Universitatea de Stat din Ohio; Elena David, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogenie şi Tehnologii Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea, care a fost premiată în 2022 la Salonul de inventică de la Geneva (Elveţia) pentru o idee eco: energie din gunoi.

La aniversarea județului, președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, a declarat:

Constantin Rădulescu, președintele CJ Vâlcea Foto: Bogdan Dincă

„634 de ani de istorie, credință și mândrie: LA MULȚI ANI, VÂLCEA!

Astăzi este ziua noastră, a tuturor celor care purtăm Vâlcea în suflet!

Se împlinesc 634 de ani de când voievodul Mircea cel Bătrân semna, la 8 ianuarie 1392, hrisovul care atesta pentru prima dată numele județului nostru.

Suntem, astfel, cel mai vechi județ din România care și-a păstrat identitatea și numele original de-a lungul secolelor.

Povestea acestor locuri începe însă mult mai devreme. Pe pământ vâlcean, dacii și romanii au lăsat urme adânci ale trecerii lor, vestigii care stau mărturie și astăzi.

Vâlcea nu este doar un punct pe harta țării, ci locul unde, așa cum frumos spunea IPS Varsanufie, Dumnezeu a pus Degetul Său.

Suntem cu adevărat un izvor de apă vie, unde binecuvântările vin deopotrivă din pământ, prin apele noastre dătătoare de sănătate, dar și de sus, prin sfinții și domnitorii care își dorm somnul de veci în aceste locuri și ne ocrotesc.

Suntem și județ de cruce, fiindcă avem cele mai multe mănăstiri monument istoric din România.

Suntem județul turismului total, frumos oriunde ai privi, de la munte la câmpie.

Mă gândesc cu recunoștință la înaintașii noștri, dar și cu prețuire la toți vâlcenii de astăzi, la cei care sunt acasă, dar și la cei plecați peste mări și țări.

Vă asigur că noi, aici, muncim cu bună-credință pentru ca dumneavoastră să vă întoarceți cu bucurie și să regăsiți puterea de a privi cu mai multă încredere în viitor.

Eu iubesc acest județ și muncesc zi de zi pentru dezvoltarea lui. Astăzi este despre noi și despre locul binecuvântat căruia îi spunem „acasă”.

La mulți ani, Vâlcea! La mulți ani tuturor celor care poartă acest județ în suflet!”.