A fost ales primul judecător român în Curtea Internațională de Justiție. Ce spunea acesta despre Rusia

Joi, 9 noiembrie, Adunarea generală ONU și Consiliul de Securitate au ales cinci noi membri ai Curții Internaționale de Justiție. Ei își vor începe mandatul în 6 februarie, anul viitor. „Faptul că între aceștia figurează și Bogdan Aurescu reprezintă un aspect de prestigiu pentru el, pentru școala de drept internațional românească și, în definitiv, pentru România. Este primul român care obține o astfel de nominalizare!”, subliniază Adrian Năstase, fost prim ministru al României și îndrumătorul tezei de doctorat a lui Bogdan Aurescu.

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

„Constat, în lumea de astăzi, o consolidare a interdependenţelor nu numai între state, ci şi între evoluţiile politice şi tendinţele economice, de securitate, de dezvoltare umană şi chiar culturale. Substratul acestor interacţiuni iese la iveală tot mai mult, mai ales atunci când intră în contact cu diferite valori civilizaţionale. Ca urmare a contextului tot mai complex al lumii contemporane, constatăm, totodată, accelerarea universalizării unor reguli şi standarde, care capătă prevalenţă la nivel internaţional.”, declara Bogdan Aurescu într-un interviu pentru Q Magazine.

Deși era anul 2015, Bogdan Aurescu avertiza că „ceea ce se întâmplă în vecinătatea răsăriteană ne confirmă că istoria nu se încheie, că întotdeauna vom avea de apărat un set de valori fundamentale şi de răspuns la riscuri.”

„În acelaşi timp, împreună cu partenerii şi aliaţii noştri, suntem implicaţi activ în eforturile de consolidare a unei arhitecturi europene şi atlantice de securitate, pe baza principiilor fundamentale de drept internaţional. O facem pe baze principiale, de respect al opţiunilor naţionale şi al unor apartenenţe instituţionale internaţionale liber consimţite.

Odată cu emergenţa unor nuclee noi de putere în plan global, interesul esenţial al României, în familia din care face parte, rezidă în regulile interacţiunii constructive, ale explorării oportunităţilor, cooperării şi punerii în comun de instrumente şi capacităţi în răspunsul la probleme cu dimensiuni globale din ce în ce mai pronunţate.

Ne confruntăm cu noi tipuri de ameninţări asimetrice: cibernetice, terorism etc. care se fac simţite inclusiv în imediata vecinătate a Europei, atât cea Răsăriteană, cât şi cea Sudică, ameninţări pentru care trebuie să fim pregătiţi, realităţi la care trebuie să ne adaptăm.”, mai spunea diplomatul, imediat după numirea sa ca ministru de externe.

În același interviu, Bogdan Aurescu amintea: „Am avertizat constant asupra pericolului reprezentat de tentativele de consacrare a unor concepte precum Novorossiya. Federația Rusă s-a angajat într-o abordare ofensivă la nivelul întregii regiuni, degajându-se determinarea conducerii de la Moscova de a impune acest concept ca pe o realitate, lanțul format de așa-numitele republici populare separatiste bazându-se pe un model similar de creare a unor entități cu rolul de a menține presiunea și un climat de instabilitate pe termen lung.

De exemplu, semnarea la 24 noiembrie 2014 a așa-zisului Tratat de Alianță și Integrare între Federația Rusă și regiunea separatistă Abhazia este împotriva principiilor și normelor de drept internațional și o nouă tentativă de a pune presiune asupra țărilor vecine. Poziția noastră a fost fermă: am condamnat acest act, care este ilegal și nu poate produce efecte juridice. Prin caracterul său provocator și unilateral, prezintă riscuri suplimentare la adresa securității și stabilității la nivel regional și subminează în continuare integritatea teritorială a Georgiei, cu atât mai mult având în vedere perspectivele încheierii unui acord similar cu Osetia de Sud.

În aceste condiții, consider că statele membre UE și NATO trebuie să intensifice eforturile de prevenire a unor astfel de evoluții, în primul rând prin sprijinul solid, acordat statelor partenere pentru a rezista presiunilor pe multiple planuri ale Moscovei.

O eventuală separare, urmată de o anexare, a regiunii Odessa nu reprezintă o posibilitate pe termen scurt, dar, pentru a preîntâmpina asemenea evoluții pe termen mediu și lung, trebuie ca prețul pe care Rusia îl plătește pentru acțiunile sale, care încalcă dreptul internațional – anexarea ilegală a Crimeei, implicarea în conflictul din estul Ucrainei –, să fie proporțional cu gravitatea implicațiilor sale astfel încât să determine o revizuire de abordare și prevenire a continuării acestei abordări. Sancțiunile vizând pe cei care obstrucționează suveranitatea și integritatea teritorială a unui stat suveran, inclusiv reprezentanților Federației Ruse sunt un instrument în sensul revizuirii abordării urmate în cazul Crimeei și, mai departe, în cazul regiunilor separatiste Donețk și Donbas, iar regimul sancționator, în special cel impus de UE, trebuie menținut și, în funcție de natura evoluțiilor, chiar întărit.”.

Toate previziunile sale s-au adeverit în 2022, odată cu invazia Rusiei în Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat alegerea profesorului doctor Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție (CIJ), arătând că acesta a obținut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât și în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispozițiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ. 

„Succesul obținut la CIJ reprezintă o victorie a diplomației române, promotoare  a politicii externe bazate pe promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, cu respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Totodată, alegerea pentru prima dată în această funcție a unui cetățean român reflectă recunoașterea profesionalismului și a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internațional.”, se arată într-o comunicare a ministerului.

România a susținut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicționale și consultative, cât și prin promovarea unor inițiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicția CIJ în scopul soluționării diferendelor, precum Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție.

Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.

CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.

„Mulțumiri deosebite Echipei excelente a Misiunii Permanente a României la New York pentru performanța deosebită de azi – alegerea primului Judecător român la Curtea Internațională de Justiție: Cornel Feruță, Amalia Pufulescu, Alis Lungu, Alina Orosan și colegilor ei”, a transmis Aurescu după alegere.

„Profesor de drept internațional, autor al unor lucrări importante în domeniu, fost ministru de externe, membru al Comisiei de drept internațional a ONU, Bogdan Aurescu a avut o contribuție însemnată la obținerea unui rezultat favorabil României în cauza privind delimitarea spațiilor maritime cu Ucraina, judecată la Haga. Îi doresc succes în această nouă, onorantă, poziție!”, a mai transmis Năstase.