Grecia și Macedonia au semnat un acord prin care vor să pună capăt unei o dispute de decenii pe tema numelui Macedoniei, relatează BBC şi Deutsche Welle. În cadrul acordului, statul vecin Greciei va fi cunoscut sub numele de Macedonia de Nord.
Citiţi şi: Papa Francisc: Doar cuplurile heterosexuale pot fi considerate familii
Numele acestei ţări a făcut obiectul unor dispute aprinse de la destrămarea fostei Iugoslavii, din care Macedonia făcea parte. Acordul trebuie aprobat de parlamentele ambelor ţări și de un referendum în Macedonia, unde se confruntă cu o opoziție dură din partea naționaliștilor.
Atena a susținut mult timp că prin utilizarea numelui Macedonia, ţara vecină ar putea ridica pretenții asupra unei provinciei grecești din nordul ţării, care se numeşte tot Macedonia. Disputa între cele două state a blocat accesul Macedoniei în NATO și UE.
Premierul grec, Alexis Tsipras, a salutat duminică acest acord, spunând că “este un pas curajos, istoric și necesar pentru popoarele noastre”.
El și omologul său macedonean, Zoran Zaev, au fost prezenţi, sâmbătă, la semnarea acordului de către miniștrii de externe ai celor două ţări, pe malul Lacului Prespa, la granița de nord a Greciei.
“Suntem aici pentru a vindeca rănile timpului, pentru a deschide calea pentru pace, fraternizare și dezvoltarea țărilor noastre, a Balcanilor și Europei”, a spus el, adăugând că a venit din nou timpul “să se cânte melodii vesele în Balcani. ”
Zaev a cerut celor două țări să “iasă din trecut și să privească spre viitor”, adăugând că “popoarele noastre vor pacea … vom fi parteneri și aliați”.
Sâmbătă, Tsipras a supraviețuit unui vot de neîncredere pe tema acordului, fiind acuzat că a făcut prea multe concesii. Acordul a fost contestat de naţionaliştii aflaţi pe ambele părţi ale frontierei dintre cele două ţări.
CE URMEAZĂ
În primul rând, Parlamentul macedonean trebuie să aprobe acordul. Votul din Parlament va fi urmat de un referendum în septembrie sau octombrie. Dacă alegătorii îl susțin, guvernul macedonean va trebui să schimbe Constituția, o cerință esențială a Greciei.
Lucrurile sunt însă complicate în continuare, întrucât președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, refuză să semneze acordul. El are puterea de a respinge acordul cu noua denumire – dar nu pe termen nelimitat.
Dacă refuză să semneze, acordul va fi trimis înapoi în parlament pentru un al doilea vot. Dacă trece din nou, președintele Ivanov va fi apoi obligat să-l aprobe.

Preşedintele Ivanov şi premierul Zaev într-o discuţie privind acordul cu Grecia
Ivanov a declarat că acordul e o chestiune “personală” a lui Zaev și a lui Dimitrov pe care i-a acuzat că nu au făcut eforturi să ajungă la un consens în această chestiune.
“Textul acordului este dezastruos”, a spus Ivanov. “Este cu adevărat patriotism a da Greciei tot ceea ce cere, în timp ce noi nu avem nimic?”
Ivanov a mai spus că acordul şterge istoria unei țări cu 2 milioane de locuitori, care s-a separat din fosta Iugoslavie în 1991. El a adăugat că aderarea la NATO și la UE nu poate fi folosită ca justificare pentru semnarea unei înțelegeri “dăunătoare”.
“Oamenii, oriunde s-ar afla, nu ar trebui să se teamă”, a spus el. “Decizia mea este definitivă și nu voi fi intimidat de amenințări sau de șantaj”.
Acordul va trebui apoi ratificat şi de parlamentul grec, un proces care, de asemenea, nu poate fi simplu.
Citiţi şi: Clădirie istorică din Glasgow, mistuită de un incendiu uriaș

















































