Alina Mungiu-Pippidi: Progrese foarte mici în combaterea corupției

România încă are probleme mari cu lupta împotriva corupției, progresele din ultimii 10 ani fiind foarte mici, în ciuda unui număr mare de arestări, mai ales ale persoanelor influente, arată politologul Alina Mungiu-Pippidi.

Astfel, explicațiile politologului, într-un interviu pentru publicația Libertatea, fac referire la sistemul de justiție din România care, deși a reușit să trimită un număr mai mare de oameni corupți după gratii decât în alți ani, a realizat progrese mici în ultimul deceniu.

Problema este atât de mare, susține Alina Mungiu, încât ideea de corupție și luptă anticorupție fac parte din cele mai multe mesaje ale politicienilor, astfel încât „unii sunt cu corupția, iar ceilalți sunt cu anticorupția în gură”.

Drumul pe care l-a parcurs corupția în România

Ceea ce a contribuit la situația în care ne aflăm în prezent, arată experta, este guvernarea PSD din 1990 și până în 2004, culminând cu conducerea partidului sub Adrian Năstase. În acele vremuri, mass media era în principal controlată politic, iar opoziția, în presă și în politică, era slabă: „Ne-am dat seama că PSD fusese la guvernare o perioadă foarte mare de timp: 10 ani din 14 ani de democrație. Iar partidele de opoziție, împreună toate, fuseseră 4 ani”, susține Alina Mungiu-Pippidi. Prin faptul că PSD a stat cel mai mult la guvernare, ar fi avut mai mult timp să devină un partid corupt, adaugă politologul.

Lipsa schimbărilor în felul în care se abordează situațiile, dar și lipsa schimbărilor concrete la nivel de clasă politică ar fi motivele principale pentru progresul lent în lupta anticorupție. Astfel, în ciuda arestărilor, spune politologul, în ultimii 10 ani au dispărut anumite nume corupte de pe scena politică, dar au fost înlocuite de alți politicieni care procedează la fel ca cei din urma lor.

Mai multe domenii cu probleme

În afară de politică, justiția are și ea hibe când vine vorba de corupția din sistem. Avocați, judecători, procurori și alți oameni ai legii sunt implicați: „În clipa în care lumea va spune că nu-l alege pe ăla (n.r. avocat) care dă șpagă pentru că nu are cui să dea, deoarece majoritatea judecătorilor nu iau șpagă, înseamnă că România se va fi schimbat”, consideră Alina Mungiu-Pippidi. Expertul amintește și de corupția din presă, servicii secrete și magistratură.

Cum putem schimba totul spre bine?

În aceeași ordine de idei, România nu este în niciun caz excepția de la regulă. În schimb, susține expertul politolog, cele mai multe țări din lume sunt corupte, iar cele necorupte reprezintă excepția.

Există, totuși, soluții pe care le-au aplicat țările care în prezent se numără printre cele cu o situație bună. Este vorba despre magistrați independenți, cetățeni care votează oameni competenți, presă liberă și mobilizarea societății civile. În acest fel, vor veni oameni competenți care vor produce schimbări reale în societate. Altfel, vor fi în continuare probleme:

„Dacă vrei toată viața să ai capitalism de cumetrie, în care îți angajezi doar rudele și în care nu cumperi un produs pentru că e bun, ci pentru că îl cunoști pe ăla, toată viața o să ai bani puțini, societatea nu se va dezvolta și din banii puțini pe care îi ai, tot se vor dirija mai mult către unii sau alții. Deci o să împărțim sărăcia”

Alina Mungiu-Pippidi

DNA suprasolicitat

Și instituția Departamentului Național Anticorupție a ajuns în vizorul Alinei Mungiu, lansând o discuție care ține, pe alocuri, de logică. Astfel, instituția acționează pentru fiecare caz în parte, în ordinea în care au fost raportate, dar acest fapt duce la reproșuri din partea populației, de tipul „de ce l-ai luat pe ăla întâi și nu pe celălalt?”.

Problema se regăsește în societatea noastră, din cauza numărului ridicat de persoane corupte și al simplului fapt că oricât de competent ar fi DNA, nu poate să-i ancheteze pe toți și, în niciun caz, în același timp.

Serviciile secrete pun probleme guvernelor

Nu în ultimul rând, implicarea serviciilor secrete în politică este o altă problemă cu care România se confruntă, spune politologul. Ea amintește un caz din timpul guvernării Cioloș, în care serviciile secrete au vrut să obțină direct fonduri europene pentru baze de date referitoare la viețile private ale cetățenilor. Mai mult, miniștrii care au opus rezistență ar fi fost schimbați din funcție La fel s-ar fi întâmplat și în cazul propunerilor PSD pentru funcția de premier.

Lupta anticorupție din România s-a făcut simțită, cel puțin la nivel discursiv, începând cu anul 1995, atunci când un director al Băncii Mondiale a spus că trebuie să eradicăm această problemă.